Analizând prețurile dintre Serviciul Universal și prețul din cea mai mică ofertă a furnizorilor actuali din piața, așa cum sunt ele prezentate în Comparatorul de Prețuri al ANRE, putem să observăm că există o diferență mică între prețul de Serviciul Universal și prețul din cea mai mică ofertă a furnizorului actual, cu o singură excepție – ENEL.

O a primă concluzie scoate în evidență că alegerea celei mai mici oferte în piața concurențială față de Serviciul Universal este unul mic, excepție făcând ENEL.

O să încercăm să explicăm de unde această situație aparent imposibilă.Ce face ca ENEL să fie atât de diferit față de restul furnizorilor din Serviciul Universal?

ENEL este furnizorul de Serviciul Universal care se prezintă ca furnizorul cu cei mai mulți consumatori casnici pe piața liberă, respectiv furnizorul care are de gestionat cel mai mic număr de consumatori în Serviciul Universal, cărora după cum observăm le oferă prețuri foarte avantajoase față de prețul de Serviciu Universal, comportament aparent mult diferit față de ceilalți frunizori.

Prima întrebare care se pune este: Cum a ajuns ENEL să aibă un număr atât de mare de consumatori casnici în piața concurențială? Răspunsul poate fi legat de practica acestui furnizor. Am primit mai multe zeci de sesizări de la consumatorii casnici pe platforma Asociației Energia Inteligentă, care arătau că deși aceștia nu au semnat nici un contract în ultimii ani se găsesc în piața liberă conform înscrisului de pe factura de energiei electrică.

Aceeași situație am întâlnit-o personal. În calitate de proprietar al unui apartament în București am constatat că am fost trecut în piața concurențială, anterior anului 2020, fără a fi înștiințat, respectiv a semna un contract în acest sens. Ulterior acestei măsuri, prețul final al energiei a fost crescut până la nivelul de 0,8194 lei/kWh (12% mai mare decât prețul de Serviciu Universal și cu 32% mai mare decât cel mai bun preț din piață). Astfel, dacă extrapolăm datele primite de la 41 de consumatori casnici ai ENEL din toate cele 3 regiuni unde acesta acționează, putem aprecia că prețul pe care-l plătesc unii din cei cca. 2 milioane de consumatori casnici în piața concurențială către furnizorul lor ENEL este:

• cu 12% mai mare decât prețul de Serviciu Universal pe care-l plătesc consumatorii ENEL din București.
• cu 2% mai mare decât cel mai mare preț de Serviciu Universal plătit în România (preț achitat de consumatorii din Serviciul Universal din rețeau de distribuție ENEL DISTRIBUȚIE BANAT),
• cu cca. 9% mai mare față de prețul achitat de către consumatorii din Serviciul Universal din rețeau de distribuție Electrica,
• cu 6% mai mare față de prețul achitat de către consumatorii din Serviciul Universal din rețeau de distribuție EON,
• cu 4% mai mare față de prețul achitat de către consumatorii din Serviciul Universal din rețeau de distribuție CEZ.

Astfel, în opinia AEI câștigurile mari realizate prin aceste practici în piața concurențială de către ENEl (acolo unde mulți consumatorii au ajuns, probabil la fel cum am ajuns și eu – fără acordul meu), determină susținerea unor prețuri, aparent mici pentru un număr de cca. 800.000 de consumatorii casnici care încă se găsesc în piața Serviciului Universal la ENEL, și care vor să treacă în piața concurențială.