Securitatea energetică a României poate să fie asigurată prin acţiuni îndrăzneţe, inovatoare în domeniul energetic. În acest context introducerea unui concept integrat de maximizare a utilității energiei numit Energie Inteligentă, este o viziune care poate avea efecte macroeconomice mult peste practicile folosite în prezent: disponibilizări, lichidări, privatizări.

Întâlnim astăzi diverse concepte folosite în ţară şi în afara ei ca: măsurare inteligentă (smart mettering), reţele inteligente (grid energy), energie eficientă, dar în opinia mea ele pot fi categorisite ca subdomenii ale unui concept nou pe care-l intitulez Energie Inteligentă (Energy Intelligence). În acest sens formulez o definiţie a acestui concept ca fiind “o modalitate de a asigura societăţii utilităţile energetice, fezabile în obţinere şi livrare, sustenabile în societate, sigure în utilizare şi predictibile în abordare”.

Energy Intelligence o modalitate de a asigura societăţii utilităţile energetice, fezabile în obţinere şi livrare, sustenabile în societate, sigure în utilizare şi predictibile în abordare.

Energy Intelligence sumarizează: eficienţă energetica, energia eficientă, managementul energetic, smart grid, smart metering, platformele de tranzacţionare, sărăcia energetică, crearea pieţei unice energetice, liberalizarea pieţei, diseminarea şi educaţia consumatorilor, valorificarea extrinsecă a resurselor energetice, exploatarea valorii adăugate a sistemelor actuale energetice, toate abordate din prisma SINERGICĂ – tehnică, economică, comercială, juridică, politică, socială şi ecologică.

Abordara inteligentă satisface fiecare sector enumerat şi aduc o maximizare a utilităţii energiei, în totală opoziţie cu practica curentă de creare a unor avantaje la nivelul unui sector prin dezavantajarea altor sectoare.

Energia, în România, crează un avantaj la nivelul unui sector, prin dezavantajarea altor sectoare.

De ce conceptul de Energie Inteligentă:

–          Reprezintă forma care asigură utilitatea maximă la nivelul lanţului extracţie-utilizare;

–          Trebuie să dovedească fezabilitatea în obţinere şi livrare;

–          Asigură sustenabilitatea în societate şi reduce sărăcia energetică;

–          Creşte securitatea energetică şi siguraţa în utilizare;

–          Permite predictibilitatea consumului.

Avantajele României pentru implementarea conceptului de energie inteligentă :

–          Reuneşte rezerve importante din toate formele de energie (cumulând toate tipurile de rezerve, România se găseşte pe primul loc sub forma diversităţii şi cantităţilor deţinute).

–          Lipsa unei strategii energetice, fără o coordonare socială, comercială, fiscală şi tehnică, a determinat la nivelul României dezvoltarea haotică şi ineficientă a infrastructurii regionale, naţionale, locale sau particulare a segmentului energetic (superioară faţă de orice altă ţară din UE). Această situaţie permite dezvoltarea unor programe importante de schimbare a practicilor cu impact masiv asupra cererii şi ofertei de energie şi implicit asupra preţului.

–          Prezenţa companiilor multinaţionale în România, care au ca şi obiectiv maximizarea profiturilor şi urmăresc acest obiectiv cu fermitate pot fi interesate de dezvoltarea unei „Energii Inteligente” care le permit atingerea sau depăşirea obiectivelor, asigurând astfel sursele de finanţare ale cercetării.

Dezavantajele Romaniei pentru implementarea conceptului de energie inteligentă :

–          lipsa culturii de inovare şi schimbare, în special în sectorul energetic, la nivelul mediului politic şi economic;

–          lipsa pragmatismului la nivelul mediului de afaceri şi a societăţii civile în zona energetică (poziţia acestora fiind adesea post eveniment);

–          lipsa cadrului legistiv stimulativ / penalizator pentru mediul economic şi instituţional;

–          lipsa politicilor publice care să sprijine Energa Inteligentă.

Cuantumul Energiei Inteligente disponibile în România, echivalează cu cantitatea de gaze consumată într-un an de zile.

Concret consider că următoarele domenii poate aduce creșterea utilității energetice a sistemului energetic,  poate disponibiliza cantități importante de energie și mai important se pot obține reduceri importante la prețul gazelor la consumatorul final:

–          Creşterea factorului de recuperare a energiei din zăcăminte,

–          Creşterea gradului de utilizare a reţelelor de transport, distribuţie şi înmagazinare,

–          Creşterea utilităţii resurselor umane în România,

–          Creşterea gradului de inovare şi dezvoltare a sectorului energetic şi consumului de energie,

–          Reengineeringul energetic, care să elimine pierderile de energie prin manipularea ineficientă a Resurselor, nefolosirea avantajelor locale a formei de energie,

–          Folosirea combustibilor neconvenţionali

–          Înlocuirea centralelor termice murale existente cu sistemele murale de trigenerare

–          Folosirea sistemelor de tri / cogenerare pentru producerea de energie electrică la nivelul tuturor clădirilor comerciale

–          Introducerea elementelor de arhitectură passivă în construcţia imobilelor

–          Recuperarea energiei din procesele existente

–          Legislaţia care să promoveze, stimuleze şi sancţioneze pierderea de energie

–          Dezvoltarea de metode comerciale şi fiscale care să le pună în mişcare mecanismele

–          Extragerea şi utilizarea energie termice a fluidelor care circulă prin conducte sau canale

–          Extragerea şi utilizarea energiei cinetice a fluidelor care circulă prin conducte sau canale

–          Energia inteligentă prin dezvoltarea de sisteme de monitorizare – smart mettering şi smart grid, care trebuie transpuse prin Proceduri de Management energetic şi Software support decizonal.

O idee oricât ar fi de bună rămâne o idee dacă nu este pusă în practică, dar nu trebuie să uităm că există o diferenţă semnificativă între dorinţele (aproape nemărginite) şi putinţele (îngrădite de resursele financiare, umane şi materiale), ceea ce necesită o atentă identificare a „intereselor din România”:

– Interesele politico-sociale

• imaginea corespunzătoare;
• reducerea preţului, prin:

▪         creşterea eficienţei şi eficacităţii atât la operatori cât şi la consumatori;

▪         folosirea valorii extrinseci a energiei;

▪         folosirea valorii adăugate care poate fi exploatată suplimentar.

• asigurarea securităţii livrării la categoriile vulnerabile pe termen scurt şi limitarea sărăciei energetice pe termen lung.

–          Interesele mediului economic :

• activităţi economice de punere în operă a acestor activităţi;
• locuri de muncă pentru noile activităţi;
• reducerea consumului de energie;
• creşterea profiturilor.