Guvernul liberalo-militar va trebui să se roage ca, în pofida recomandărilor unor specialiști, fumătorii să nu renunțe la viciu, pentru ca măcar cea de-a doua sursă ca importanță a veniturilor bugetare să funcționeze relativ normal, după ce primul motor al încasărilor, industria energetică, s-a gripat în urma carantinării economiei prin Ordonanțe Militare.

Bugetul de stat pe 2020, alcătuit evident înaintea crizei Coronavirusului și a Ordonanțelor Militare adoptate pentru combaterea acestuia, se bazează în proporție de peste 25% pe veniturile din accize (care provin peste 90% din consumul de produse energetice și de tutun). Astfel, din totalul veniturilor bugetului de stat, estimat pentru 2020 la 167 miliarde de lei, 33,6 miliarde de lei reprezintă accize.

Cum la acestea se aplică taxa pe valoare adăugată (TVA), suma provenind din accize (+TVA) se ridică la 40 de miliarde de lei.

Din cele 40 miliarde de lei, aproximativ 60% (25 miliarde de lei) provin din industria energetică.

Până la declanșarea crizei Coronavirusului, Ministerul Finanțelor raporta o evoluție pozitivă a încasărilor din accizele aferente sectorului energetic.

Astfel, veniturile din accize pentru produse energetice acceleraseră în luna februarie la 12.7%, an/an (+10,8% ian-febr), în condițiile în care nivelul accizei pentru carburanți a fost diminuat la începutul acestui an cu 13% la benzina fără plumb, respectiv 14,3% la motorină.

Începând cu a doua jumătate a lunii martie, odată cu declararea stării de urgență de către președintele Klaus Iohannis, care a blocat, la propriu și la figurat, tranzitul, atât la nivelul persoanelor fizice, cât și juridice, situația s-a schimbat radical.

Potrivit principalei companii distribuitoare de carburanți din România, OMV Petrom, vânzările de benzină și motorină s-au diminuat cu 30% în ultima parte a lunii martie.

Numai că aceasta a fost o perioadă în care populația a mai efectuat alimentări, deplasându-se în scopul realizării de stocuri de produse alimentare și nu numai pentru perioada carantinei.

Foarte probabil, începând cu luna aprilie, reducerea vânzărilor de carburanți s-a accentuat.

Vestea bună, pentru statul român, este că accizele la carburanți sunt stabilite în sumă fixă, ceea ce înseamnă că prăbușirea prețurilor la pompă nu va afecta veniturile bugetare.

Vestea rea este că acestea vor suferi considerabil ca urmare a reducerii volumelor vândute.

Luând în calcul doar procentul de 30% avansat de OMV Petrom, rezultă că, pe perioada carantinei impuse prin ordonanțe militare economiei, statul român va încasa lunar o sumă mai mică cu 0,6 miliarde de lei numai din accizele (+TVA aferentă) achitate de sectorul energetic. Lunar, în mod normal, statul încasa în medie 2 miliarde de lei accize (+TVA aferentă) de pe urma comercializării de produse energetice.

Numai pentru cele 2 luni de urgență deja decretate, pierderile la bugetul de stat vor depăși 1,2 miliarde de lei.

Dacă estimăm o scădere mai abruptă, de 50% a vânzărilor de carburanți, încasările statului din accize (+TVA aferentă) se vor reduce cu mai mult de un miliard de lei pe lună.

Cum președintele Iohannis a declarat că nu s-a analizat când va fi “repornită” economia, poate starea de urgență va fi prelungită și pe timpul verii sau eliminarea restricțiilor va fi treptat. Iar lunile de vară sunt cele cu cele mai ridicate încasări la accize carburanți.

În plus, nu se știe cât de rapid își vor relua consumatorii (atât persoane fizice, cât și juridice) vechile obiceiuri de consum. După încetarea crizei, am putea asista fie la o explozie a circulației (ca urmare a frustrării acumulate ca urmare a perioadă de carantinare), fie la o reluare treptată a vieții de zi cu zi (rezultat al fricii unei reveniri a pandemiei).

În cel din urmă caz, reducerea consumului de carburanți s-ar putea întinde pe întregul an, ceea ce ar văduvi bugetul de stat cu 6 miliarde de lei (în ipoteza reducerii consumului de carburanți în medie cu 30%) sau cu 10 miliarde de lei (în ipoteza reducerii consumului în medie cu 50%).

Însă accizele nu sunt singura sursă de finanțare a bugetului de stat de către sectorul energetic care va avea de suferit.

Prăbușirea cotațiilor internaționale ale petrolului, dar și ieftinirea gazelor de pe piața internă vor afecta considerabil veniturile din redevențe.

Anul trecut, prețul mediu al petrolului Brent a fost de 64,19 lei/baril, iar cel realizat de OMV Petrom, principalul producător autohton, a fost de 56,09 dolari pe baril.

În urma carantinării economiei globale de măsurile adoptate de diferitele state, cererea de țiței s-a redus considerabil, iar războiul comercial dintre Rusia, Arabia Saudită și SUA a accentuat presiunile puse pe preț.

Astfel, în prezent, petrolul Brent este cotat la 22 dolari pe baril.

Dacă prețul petrolului se va menține la acest nivel (20-30 dlari pe baril) pe parcursul întregului an, statul va încasa o sumă de două-trei ori mai mică din redevențe.

Similar și în cazul gazelor naturale, care în prezent se tranzacționează la un preț de 51 de lei/MWh, cu 17 lei sub prețul reglementat de 68 lei/MWh. Anul trecut, prețul gazelor pe piața concurențială în această perioadă era dublu, de 100-120 lei/MWh.

Însă statul nu va încasa numai redevențe mai reduse de la producătorii de gaze, ci și sume din impozitul pe veniturile suplimentare din liberalizarea prețului gazelor. Acesta se aplică diferenței dintre prețul obținut și prețul din momentul liberalizării, de aproximativ 45 lei/MWh. Rezultă că, în cazul în care prețul gazelor se va ieftini în continuare, statul român ar putea practic încasa 0 lei din acest impozit.

În primele opt luni ale anului trecut, statul român încasase din redevențele petroliere 1,115 miliarde de lei, iar din impozitul pe venitul suplimentar obținute ca urmare a dereglementării prețului gazelor, 818,6 milioane lei. În total, 1,943 miliarde lei. Dacă actuala situație tensionată de pe piața petrolului și gazelor va continua pe parcursul întregului an, rezultă că statul român ar putea pierde venituri de peste 1,5 miliarde de lei numai de pe partea de redevențe și impozite pe producție.

Acestea se vor adăuga celor 6-10 miliarde de lei pierderi din accize, dar și reducerii inevitabile a încasărilor din impozitul pe profiturile din sectorul energetic, a celor din impozitul pe venitul din salarii, CAS sau CASS în cazul unor disponibilizări, care ar putea deveni realitate. Dar și încasări din dividende (care însă se vor vedea anul viitor), statul român fiind acționar majoritar la Romgaz și minoritar la OMV Petrom și la companiile de utilități.

OMV Petrom, de exemplu, anul trecut a achitat (în afara accizelor, TVA, taxelor pe salarii, impozitelor pe proprietate și taxelor de mediu) nu mai puțin de 2 miliarde de lei impozite pe venit, producție sau profit, redevențe sau taxe de licențiere.

Similar, pentru 2020, Romgaz își bugetase, înainte de izbucnirea crizei Coronavirusului, cheltuieli cu redevențele de 292,6 milioane lei, cu impozitul pe venit suplimentar – de 665,6 milioane lei, contribuții datorate către ANRE (13,3 milioane lei), impozite pe teren, pe clădiri, totalitatea taxelor de autorizare, de licențe, de mediu (7,7 milioane lei).

Per total, veniturile bugetului de stat s-ar putea diminua în acest an cu 10% numai ca urmare a reducerii activității sectorului energetic. Acesta este motivul pentru care guvernanții ar trebui să se roage ca veniturile din accizele pentru produsele din tutun șă-și mențină avansul din primele 2 luni ale anului, de 11,4% (an/an), ca urmare a majorării nivelului accizei la țigarete cu 4,2%.

De altfel, nu ar fi exclus ca, în pofida retoricii guvernanților, plafonarea prețurilor la carburanți, gaze și energie electrică să aibă o motivație contrară celei invocate: “eliminarea posibilității scumpirii acestor produse”. Pus în fața unei diminuări considerabile a veniturilor bugetare, guvernul are tot interesul să stopeze prăbușirea prețurilor la produsele energetice, în acest sens țintind prețul din momentul plafonării prin Ordonanță militară, pentru a tempera ieftinirile care-i produc o gaură considerabilă în buget.

SURSA: PROFIT.RO