Conform NewsWeek in continuare prezenta masurile luate de statele UE pentru a contracara Criza Energiei:

Spania

Guvernul spaniol a avut reacția cea mai rapidă la amenințarea creșterii prețurilor energiei. A tăiat, temporar, încă din vara anului 2021, taxa pe valoarea adăugată (TVA) aplicată facturilor de energie electrică, a suspendat taxa pe producție, pentru a limita costurile energiei, și a pus mâna pe profiturile excepționale ale producătorilor de energie, printr-o taxă claw-back.

Interesant este faptul că decretele regal prin care au fost introduse măsurile sunt extrem de atent scrise, conțin toate argumentele, descriu punctual și precis situația din piața de energie, stabilesc clar scopul și durata măsurilor și conțin algorimul de aplicare a taxelor. O lecție de claritate, în care o reglementare nu așteaptă apoi normele de aplicare, deoarece le conține, clar textul legii. Și astfel sunt evitate încurcăturile și amânările ulterioare.

În iunie 2021 guvernul spaniol a redus cota de TVA de la 21 % la 10 % pentru clienții cu mai puțin de 10 kW de energie contractată până la 31 decembrie 2021 și a suspendat temporară a taxa pe producție de 7 % până la 30 septembrie 2021. În luna următoare guvernul spaniol introdus o taxă clawback de CO2, prin care producătorii hidro și nucleari, precum și pentru sursele regenerabile de energie fără sisteme reglementate au fost obligați să transfere bugetului profiturile excepționale din vânzarea certificatelor verzi. Extrem de criticată de către companiile vizate, măsura a fost argumentată extrem de atent. Guvernul consideră că profiturile excepționale sunt un efect al unei distorsiuni din piață, nu afectează dezvoltarea companiilor și vor permite susținerea echitabilă a economiei și a cetățenilor spanioli. Mai mult măsurile respectă principiul profitului rezonabil și sunt conforme cu normele europene.

În septembrie 2021, Spania a adoptat un nou decret regal care extinde clawbackul și pentru centralele electrice care nu emit CO2, cu scopul de a reduce facturile clienților. Guvernul estima că măsura va aduce 2,6 miliarde euro bugetului și stabilea că va fi impusă  până la 31 martie 2022. Guvernul se așteaptă ca veniturile din taxa clawback să crească de la 1,1 la 2 miliarde euro, bani care vor finanța reducerile de taxe din factura de energie electrică. Totodată măsura reglementa un tip de licitație pe termen lung de cumpărare de energie electrică, în paralel cu licitațiile de pe piața angro.

Tot atunci guvernul a redus accizs la energia electrică de la 5,11% la 0,5% până la sfârșitul anului 2021,  a prelungit suspendarea taxei pe producție, de 7%, până la sfârșitul anului 2021, iar TVA-ul a fost înghețat la 10% pentru gospodăriile cu consum modest de energie. La 26 octombrie, a fost adoptată o nouă lege a decretului regal 23/2021, care majorează bonusul social pentru consumatorii vulnerabili de la 25% la 60% și de la 40% la 70% în cazul persoanelor grav vulnerabile, care se va aplica până la 31 martie 2022. Factura bonusurilor sociale a fost estimată în bugetul anului 2022 la 202,5 milioane de euro.  

Franța

Exemplul spaniol a fost urmat de Franța, care suferea deja un șoc masiv al creșterii prețurilor energiei, avea stocuri de gaz insuficiente și dorea să evite eventuale tensiuni sociale cu mai puțin de un an până la alegeri.

Inițial guvernul francez a decis, în septembrie 2021, o plafonare a prețului gazelor până în aprilie 2022 și acordarea unui voucher de  100 de euro celor 5,8 milioane de gospodării vulnerabile.

În octombrie guvernul a prelungit plafonarea prețurilor la gaze până la sfârșitul anului 2022 și a extins acordarea voucerului pentru toate toate gospodăriile care au venituri lunare de până la  2 000 de euro pe lună.

Guvernul a limitat creșterea tarifele reglementate la electricitate până la 4% pentru întregul an 2022. Pentru ca piața să se încadreze în această limită executivul a impus ca Électricité de France (EDF) să crească volumul de energie electrică pe care este obligat să îl vândă concurenților săi cu 50% discount, începând cu a doua jumătate a anului 2022.

Intervenția politică a lovit însă finanțele companiei, iar agenția de evaluare Fitch a plasat ratingul companiei la BBB minus, estimând un impact financiar de 8,4 miliarde de euro. Măsurile luate de statul francez în 2021 au avut un impact bugetar de 8 miliarde de euro, în condițiile unui deficit record, estimat la 8,1% din PIB.  

Italia

Premierul Mario Draghi nu se dezminte: nici în lupta cu inflația prețurilor la energie nu ezită să facă orice este necesar, așa cum declara pe când era președintele Băncii Centrale Europene și se lupta cu criza financiară.

Draghi a luat primele măsuri de compensare a creșterii prețurilor energiei electrice încă din septembrie 2021, când a alocat 3 miliarde de euro, bani cu care a compensat cheltuielile generale ale sistemului energetic din facturile de electricitate și de gaze. Pentru aproximativ 6 milioane de întreprinderi mici (cu utilizatori care consumă maximum 16,5 kW) și aproximativ 29 de milioane de clienți casnici, guvernul italian a anulat practic tarifele aferente taxelor generale de sistem, care au fost stabilite la zero pentru ultimul trimestru al anului 2021.

Costurile de sistem pentru facturile de energie electrică vor fi compensate cu 700 de milioane de euro din veniturile obținute din licitațiile de certificate verzi și cu 1,3 miliarde de euro din Fondul Național pentru Energie și Servicii de Mediu, restul fiind alocări bugetare.

Cabinetul Draghi a luat și o măsură temporară, de reducere a taxei pe valoarea adăugată (TVA) pentru utilizarea gazelor naturale până la 5% pentru livrările destinate gospodăriilor și companiilor.

În 2022 guvernul italian a nuanțat reducerile de TVA  la facturile de gaze și de electricitate în funcție de consum. Astfel există o cotă generală de TVA de 22% și  alta de 10%.

Guvernul italian a introdus, de asemenea, posibilitatea ca toți consumatorii să își plătească facturile la energie în mai multe tranșe pentru întregul an 2022.

Sub presiunea opoziției, care cerea o amplificare a deficitul bugetar cu 30 de miliarde de euro, cerință dificil de acceptat dată fiind imensa povară a datoriei publice istorice a Italiei, cabinetul Draghi a a anunțat că intenționează să majoreze impozitelor pe profit pentru companiile energetice care au beneficiat de creșterea prețurilor la energie.

La începutul acestui an Draghi a luat măsurile suplimentare de susținere a mediului de afaceri cu un credit fiscal de 20 % pentru toate companiile mari consumatoare de energie care se confruntă cu o creștere a prețurilor cu 30 % față de 2019.

Pentru a nu deteriora și mai mult deficitul bugetar, estimat la 9,4% din PIB în 2021, cabinetul Draghi a impus, printr-un decret similar cu o ordonanță de urgență, o taxă claw-back pe profitul excepțional obținut din februarie până la sfârșitul anului 2022 de producătorii de energie solară, eoliană, hidro și geotermală. Interesant este și faptul că aplicarea măsurii va fi gestionată de Gestore dei Servizi Energetici (GSE), o companie deținută de Ministerul Economiei și Finanțelor, care a fost înființată în 1999 pentru a promova și dezvolta sursele de energie regenerabilă și eficiența energetică.

Germania

Germania a ezitat să ia măsuri de compensare a creșterii prețurilor în energie, din cauza unei linii roșii privind menținerea datoriei publice sub control, care limitează deficitele.

Mai mult, nici nu a existat un consens în coaliția de guvernare pentru a lua măsuri. Ministerul Economiei este condus de Robert Habeck, un lider al Partidului Verzilor, care a considerat că prioritatea Germaniei nu este lupta cu prețurile energiei, ci finanțarea programelor de protecție a climei, prin mărirea capacității producătorilor de energie regenerabilă.

Lipsa inițială de reacție a autorităților germane poate fi explicată și prin povara redusă a facturilor de energie. Potrivit Institutului Economic German (IW) gospodăriile cheltuie, în medie, puțin peste 9% din venitul mediu lunar pentru energie, dar estimarea ignoră gospodăriile cu venituri mici.

Totuși Germania are cele mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană și ulterior cabinetul condus de social-democratul Olaf Scholz a decis o reducere a suprataxei pe prețul energiei electrice – de la 6,5 eurocenți la 3,72 eurocenți cenți la prețul cu ridicata pe kilowatt-oră de energie electrică.

Potrivit unui acord în coaliția de guvernare, este posibil ca suprataxa să fie complet eliminată începând din 2023.  La începutul anului guvernul a anunțat și măsuri pentru a ajuta gospodăriile vulnerabile să-și acopere integral facturile la încălzire, dublate de un control mai strict al comportamentului furnizorilor.

Statul va oferi compensări în valoare de 135 de euro per persoană pentru gospodăriile cu venituri mici, care vor fi plătite în timpul verii, când gospodăriile își vor primi facturile de la furnizorii de energie. Citând siteul Check 24, Reuters a estimat facturile la energie electrică vor crește, în medie, cu 63,7% în 2022 pentru 4,2 milioane de gospodării germane, iar  3,6 milioane de gospodării vor plăti facturi de gaze cu 62,3% mai mari decât în 2021.

Grecia

Grecia a fost o altă țară care a luat măsuri încă din septembrie 2021, când a anunțat că va aloca 150 de milioane de euro din Fondul special de sprijin pentru tranziția energetică pentru a compensa creșterea prețurilor la energie electrică. 

Inițial guvernul a lansat un program de subvenții pentru facturile de energie electrică ale majorității gospodăriilor și întreprinderilor mici din Grecia până la sfârșitul anului 2021. Statul a subvenționat cu 9 euro 300 de kilowați-oră (KWh) consumați pe lună, ca o primă abordare.

Ulterior subvenția fost majorată la 18 euro pentru consumatorii de joasă tensiune și la 24 de euro pentru beneficiarii tarifului social pentru gospodării.

La începutul acestui an, când a devenit clar că s-a instalat o criză energetică de durată, guvernul elen a majorat  subvenția pentru gospodării până la 42 de euro pentru un consum de 300 KWh și până la 65 de euro/MWh pentru companii (indiferent de dimensiune, sector).

Pentru gospodăriile incluse în programul special Tariful locuințelor sociale (CTO), subvenția se va ridica la 180 euro/MWh, adică va acoperi 90% din creșterea prețurilor.

Plafoanele pentru alocațiile pentru încălzire și criteriile de includere în program au fost extinse, iar guvernul estimează că numărul beneficiarilor va depăși un milion, față de 700.000 în 2020.

În plus Public Power Corporation, gigant energetic listat la bursa din Atena, dar în care statul elen deține 51% din acțiuni, și-a extins politica de discount existentă pentru a acoperi integral creșterea prețurilor pentru gospodăria medie, cu un consum de până la 600 kWh pe lună. Pentru luna ianuarie 2022, gazele naturale vor fi, de asemenea, subvenționate atât pentru gospodării, cât și pentru firme, la 20 euro/MWh și, respectiv, 30 euro/MWh.

Guvernul a intensificat eforturile pentru a include cât mai multe gospodării în programul său energetic ‘Exikonomo’ (”Economie și autonomie”), care subvenționează investițiile gospodăriilor în sisteme de energie regenerabilă și a anunțat un program de înlocuire a aparatelor de aer condiționat și a frigiderelor vechi.

Portugalia

Portugalia împarte aceeași piață a energiei cu Spania, ca atare a suferit același șoc al scumpirii prețurilor energiei.

Atât guvernul condus de premierul  Antonio Costa, cât și autoritatea de reglementare în energie au luat măsuri încă din toamna anului 2021.

La sfârșitul lunii septembrie 2021, ministrul mediului și climei, Matos Fernandes, a anunțat o reducere cu cel puțin 30% a tarifului de acces la rețele pentru producătorii industriali. Portugalia a eliminat un cost suplimentar de producție impus în cadrul Regimului Special de Energie Regenerabilă (PRE), estimat a atinge un total de 250 de milioane de euro.

În plus guvernul a  eliminat costurile suplimentare ale Acordului de achiziție a energiei electrice (CAE) pentru centrala pe cărbune Pego, generând economii anuale de 100 de milioane de euro, potrivit guvernului portughez. O altă măsură menită să susțină industria a fost eliminarea unui mecanism de de întrerupere a livrării de energie, prin care fabricile își reduc sau își suspendă consumul de energie atunci când sistemul de energie electrică nu reușește să răspundă cererii.

Nu în ultimul rând guvernul a decis să transfere către Fondul pentru Mediu toate veniturile din vânzarea licențelor de CO2, estimând că măsura va injecta în conturile Fondului 270 de milioane de euro. În cele din urmă, în pachet există și un „amortizor” creator de venituri care rezultă din „contribuția extraordinară” a sectorului energetic, estimată la 110 milioane euro.

Ministrul Mediului, Matos Fernandes, estima că primul pachet de măsuri va atinge suma totală la 680 de milioane euro, ”ceea ce garantează o reducere a tarifelor de acces la rețea cu 13 %”.

Autoritatea națională de reglementare portugheză (ERSE) a observat că prețurile în piața energiei au valori care ”sunt de peste trei ori mai mari decât cele înregistrate la începutul anului 2021 și în anii precedenți” și a recalibrat tarifele la energie electrică. Astfel, în octombrie ERSE a anunțat că tarifele de rețea vor scădea cu peste 50 % pentru gospodării și 94 % pentru industrie. De asemenea, a anunțat că tariful reglementat pentru consumatorii casnici va scădea cu 3,4%, sau 0,2% față de tariful mediu pe 2021. Guvernul estimează că în 2022 prețurile energiei nu vor crește, ca efect al măsurilor luate.

Olanda 

Olanda are una dintre cele mai bune performanțe din Europa în domeniul energiei regenerabile, în care a investit masiv.

În plus foarte multe gospodării au contracte fixe de energie, ca atare nu au simțit încă presiunea creșterii prețurilor. În această situație sunt aproximativ două milioane de gospodării, potrivit estimărilor RTL Nieuws.

Guvernul a redus taxa pe energie pentru gospodării și întreprinderi pentru întreg anul 2022. Costurile măsurii sunt estimate la  2,7 miliarde de euro numai pentru compensarea gospodăriilor și 0,5 miliarde de euro pentru compensarea întreprinderilor.

Simpla reducere a taxei pe energie presupune o compensare de aproximativ 430 de euro pentru gospodăria medie din Olanda, potrivit estimărilor analiștilor.

Măsura a fost aplicată pentru toate gospodăriile, fiind intens criticată datorită faptului că guvernul nu a țintit exclusiv persoanele vulnerabile. Totodată guvernul olandez a alocat 150 de milioane de euro unui program pentru a sprijini gospodăriile vulnerabile cu o factură mare la energie și locuințele slab izolate prin măsuri de îmbunătățire a izolației. Sistemul va fi gestionat la nivel local.   

Belgia

Belgia, care a avut perioade extinse restricții, impuse de pandemia de coronavirus, a introdus din această cauză, încă înainte de acutizarea crize prețurilor energiei, un tarif social la energie, pentru a permite persoanelor vulnerabile să facă față crizei sanitare.

Anul trecut în octombrie ministrul federal al energiei, Tinne Van der Straeten, a propus continuarea aplicării tarifului de energie socială până în martie 2022.

Zece zile mai târziu, măsura a fost introdusă în bugetul federal. Aproape 500.000 de gospodării beneficiază de tarife sociale, iar costurile bugetare estimate sunt de 208 milioane euro.

În februarie guvernul condus de premierul Alexander De Croo a decis o reducere a TVA pentru energia electrică de la 21% la 6%, care va fi aplicată temporat din martie până în iulie 2022.

Totodată guvernul va oferi fiecărei gospodării un cec de 100 de euro și va introduce reduceri suplimentare de taxe pentru familiile cu venituri mici. Costurile pachetului energetic sunt estimate la 1,1 miliarde euro.

Guvernul belgian a creat un Fond pentru gaze și energie electrică în valoare de 16 milioane de euro pentru a sprijini gospodăriile aflate în dificultate, care nu sunt eligibile să primească tariful social.

Anumite taxe, cum ar fi contribuția federală pentru certificatele de gaze și electricitate și de energie verde, sunt înlocuite cu accize. Măsura dă o mai mare flexibilitate guvernului,  care poate ajusta accizele pentru a compensa variațiile prețului energiei. În ciuda presiunilor,  guvernul a evitat să mărească lefurile în sectorul de stat, deoarece considera că veniturile în plus vor stimula creșterea prețurilor energiei. Guvernul a interzis, de asemenea, modificarea unilaterală a contractelor de energie, prin care furnizorii de energie ar putea majora în mod independent factura de plată în avans a consumatorilor și în contractele cu preț fix.

Austria

În Austria prețurile energiei electrice s-au dublat anul trecut, comparativ cu 2020, iar gazul s-a scumpit cu 20%.

Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a anunțat, la finalul lunii ianuarie, un pachet de ajutor pentru gospodării care vor primi o compensație de 150 euro pentru costurile energiei, sumă care va fi dublată pentru șomeri.

Totodată guvernul a suspendat e taxă eco introdusă în 2012 de aproape 33 euro pe an. În plus, guvernul austriac, care are o agendă verde, analizează introducerea unor scheme de rambursare a impozitelor pentru sectorul privat, precum și reducerile de taxe și impozite. Costurile măsurilor analizate sunt estimate la 1,7 miliarde de euro. 

Polonia

În toamna anului trecut, cabinetul condus de Mateusz Morawiecki a preferat să ajute gospodăriile vulnerabile, sectorul agricol și să lupte direct cu inflația prin tăieri de TVA, inclusiv la energie.

A luat măsuri relativ puține, dar a făcut mult zgomot de fond. Asociația poloneză a centralelor electrice (Towarzystwo Gospodarcze Polskie Elektrownie – TGPE) a lansat o campanie publicitară inedită în care susține că majorarea prețurilor energiei ar fi exclusiv rodul politicilor pentru protecția climei impuse de Comisia Europeană.

Pe panouri publicitare prin orașe, sau în presa poloneză apare mesajul: „Taxa pe climă a Uniunii Europene reprezintă până la 60% din costurile de producție a energiei. Politica climatică a UE = energie scumpă/prețuri mari”.

Cifra a fost contestată de experții think-tankului Forum Energii, care au estimat un impact de 23% al costurilor certificatelor verzi din creșterea totală a prețurilor energiei. 

Realitatea pieței energiei poloneze este însă dură: 71% din electricitate este produsă de termocentrale, țara bazându-se masiv în continuare pe cel mai poluant combustibil, cărbunele.

”Costurile certificatelor verzi au scăpat de sub control și lovesc bugetele gospodăriilor din Uniunea Europeană”,a scris Morawiecki într-un editorial publicat de Euractiv.

Veniturile din vânzarea permiselor de poluare merg către guvernul polonez, care ar avea deci fonduri pentru a-și ajuta populația și firmele, a fost replica lui Frans Timmermans într-un articol publicat de ziarul polonez Onet. Vicepreședintele Comisiei Europene a adăugat că guvernul polonez a câștigat 28 de miliarde de zloți (6.16 miliarde de euro) din ETS în 2021. ”Folosind doar jumătate din această sumă, guvernul polonez ar putea acorda, anul trecut, aproape 8.000 de zloți (1760 de euro) fiecărei familii poloneze care nu se poate descurca”, a spus Timmermans.

Guvernul polonez a folosit bani din factura certificatelor verzi pentru a finanța unele măsuri de susținere, inclusiv reduceri ale prețurilor energiei pentru școli și spitale, a observat Timmermans.

În contextul tensiunilor între Varșovia și Bruxelles guvernul polonez a decis inițial să protejeze cele mai vulnerabile 20% dintre gospodării de  creșterea prețurilor la energie.

La sfârșitul lunii noiembrie 2021, guvernul a anunțat un pachet de facilități fiscale și contribuții pentru persoanele vulnerabile în valoare de peste 2 miliarde de euro. În ianuarie premierul polonez Mateusz Morawiecki anunțat program de reducere temporară a taxei pe valoarea adăugată, menit să reducă presiunile inflaționiste. Astfel  TVA-ul pentru alimente, gaze și îngrășăminte va fi 0%, TVA pentru pentru benzină și motorină va fi 8% și TVA la încălzire va fi 5%, timp de șase luni.    

Ungaria  

Ungaria are o piață a energiei în care tarifele pentru consumatorii casnici sunt reglementate sub costuri, în timp ce companiile plătesc energia la prețuri de piață.

Aranjamentul dual, în care consumul casnic are prețuri controlate, iar companiile plătesc prețurile pieței a impulsionat însă inflația, iată de ce premierul ungar a decis să plafoneze prețurile produselor alimentare.

Premierul Victor Orban se pregătește de alegeri în primăvară și a decis, în anul trecut în noiembrie, să plafoneze și prețul benzinei și motorinei la 480 de forinți (1,30) euro timp de trei luni.Termenul a fost prelungit până în data de 15 mai, după alegeri. 

Budapesta cumpără însă gazele naturale la un preț de cinci ori mai mic decât media la care vinde Gazprom în piața europeană, potrivit agenției TASS. Misterul acestui aranjament este contractul pe termen lung, până în 2036 semnat cu Gazprom.

Guvernul ungar mai menține și o taxă pe profitul excepțional al companiilor energetice, așa numita taxă Robin Hood, care nu este însă aplicată și distribuitorilor de gaze naturale sau petrochimiei, potrivit companiei MOL, care plătește, secvențial, pentru anumite operațiuni taxa de 31%.

Bulgaria

Paradoxal, Bulgaria, țara cu europeană cu cele mai mici salarii, a alocat aproape 700 de milioane de euro pentru compensarea companiilor pentru a face față majorării prețurilor energiei. De ce nu a compensat și gospodăriile? Simplu: nu era (încă) nevoie. Tariful pentru energie al gospodăriilor este încă reglementat de autoritatea bulgară pentru energie și a fost suficientă o măsură de înghețare a prețurilor.

Piața de energie bulgară funcționează cu două viteze: toate companiile cumpără electricitate din bursa de energie, dar prețurile pentru consumatorii casnici sunt fixate administrativ și vor fi liberalizate în 2025. Așadar, după ce agenția de reglementare a aprobat o majorare a tarifelor de electricitate cu 11,5% și a celor pentru încălzire cu 12,8%, Parlamentul a înghețat, în octombrie, tarifele la energie până în luna martie.

În octombrie a guvernul bulgar a anunțat un instrument de compensare a companiilor cu 55 euro/MWh timp de două luni. Măsura a consumat 225 de milioane de euro. Finanțarea subvențiilor s-a făcut din impozitul pe profit excepțional al centralei nucleare Kozlodui.

La finalul anului trecut guvernul a majorat subvențiile care compensează întreprinderile pentru 75% din creșterea prețului energiei electrice peste un prag de 95 Euro/MWh, dar nu mai mult de 30% din prețul mediu lunar real. 

Prețul energiei a ajuns atunci la 219 euro/MWh, iar plafonul de 30% a fost activat și compensația a fost de aproximativ 66 euro/Mwth).  Un algoritm de calcul mai complicat, incert, care a permis o estimare a costurilor de 460 de milioane de euro care vor fi alocați timp de patru luni. Bugetul de stat a suportat în mare parte costurile acestor subvenții.

În ianuarie schema a fost din nou modificată, iar compensația maximă a urcat la 128 euroMWh, dar se activează tot  pentru 75% din factura de peste 95 euro/MWh  

Irlanda

În decembrie 2021, guvernul a aprobat o schemă de compensare pentru energie electrică cu 100 de euro în 2022, destinată consumatorilor casnici.  Compensarea va fi acordată o singură dată și mecanismul de aplicare este similar cu cel din România, în sensul că guvernul va transfera banii companiilor de distribuție care vor include compensarea în facturile a 2,1 milioane de consumatori casnici.

Costurile schemei de compensare au fost estimate la 210 milioane de euro.

Săptămîna trecută guvernul irlandez a decis să dubleze suma care va fi compensată din facturile de energie electrică și să acorde un voucer de 125 de euro pentru plata carburanților, care se va plăti în luna martie. Compensarea în valoare de 200 de euro se va acorda, prin facturile de energie electrică, în luna aprilie, a precizat ministrul  Cheltuielilor publice și al Reformei, Michael McGrath, într-un comunicat. ”Măsurile suplimentare pe care le anunțăm astăzi se ridică la un total de 290 de milioane de euro și vor avea un impact pozitiv asupra veniturilor tuturor gospodăriilor din țara noastră”, a adăugat McGrath.

Ministrul finanțelor, Paschal Donohoe, a alocat deja în bugetul pentru 2022 un pachet de măsuri în valoare de 202 milioane euro care includ o reducere de 30%  a impozitului pe cheltuielile garantate pentru energie termică și electrică și susținerea modernizărilor gratuite pentru gospodăriile cu venituri mici expuse riscului de sărăcie energetică. De asemenea, va fi introdusă o nouă schemă de împrumut cu costuri reduse pentru retehnologizarea locuințelor.

Republica Cehă

În lunile noiembrie și decembrie 2021, energia electrică și gazele au fost scutite de taxa pe valoarea adăugată (TVA). Cu toate acestea inflația anuală a urcat la 9,9%, cel mai înalt nivel din ultimii 30 de ani.

Guvernul ceh a aprobat în octombrie 2021 ca TVA pentru electricitate și gaz să fie menținută la zero și în anul 2022, dar această decizie are nevoie de aprobarea Comisiei Europene.

Fostul premier Andrej Babis a declarat că, în urma discuțiilor la Bruxelles ”va trebui să ne asigurăm că tăierea TVA de la 21% la 0 se va aplica exclusiv consumatorilor casmici, nu și companiilor”.

În plus gospodăriile sunt scutite de taxele pentru energie dacă energia electrică provine din surse regenerabile. La finalul lunii decembrie 2021, noul guvern de coaliție condus de Petr Fiala a aprobat legea „Ajutor pentru gospodării și antreprenori”, pentru a ajuta gospodăriile și firmele afectate de creșterea prețurilor la energie.

Firmelor mici și mijlocii al căror furnizor de energie a ieșit din piață și care au creșteri ale facturilor la energie de peste 100% li se oferă o garanție susținută de stat cu o rată a dobânzii de 0% pentru a-și acoperi cheltuielile operaționale prin împrumuturi acordate prin Banca Națională de Dezvoltare.

Slovacia

Mii de camioane au blocat luni o intrare în Bratislava, dar protestul lor n-are nicmic de-a face cu sloganurile confraților canadieni, pentru libertatea de a nu se vaccina. Șoferii slovaci protestează împotriva prețurilor mari ale energiei și a inacțiunii guvernului slovac pentru a stăpâni stuația.

Într-adevăr guvernul slovac a fost oarecum inert în gestionarea crizei energiei, bizuindu-se pe faptul că autoritatea sa de reglementare face prețurile pentru consumatorii casnici. Cu toate acestea autoritatea de reglementare în energie, (ÚRSO) a afișat tarife mărite pentru 2022.

Creșterile sunt însă estimate a fi modeste: la electricitate tarifele vor urca cu 3-4 euro pe lună, iar la gaze vor crește cu sume între 9,66 euro până la 19,18 euro pe lună, au anticipat specialiștii.

Slovacia este una dintre țările europene care au definit clar consumatorul vulnerabil, inclusiv pe cel din mediul de afaceri. Ca atare în octombrie 2021 guvernul a reglementat tarifele de gaz pentru consumatorii vulnerabili din mediul de afaceri, definiți a fi, în contextul acestei legi, acele companii mici care au un consum anual de gaze naturale sub 100 000 kWh.

Producătorii industriali au cerut guvernului să pună la punct o schemă de compensare a creșterii masive a prețurilor energiei, pe care să o finanțeze cu banii Fondului de mediu. ”Fondul de mediu nu este un ATM”, a fost replca ministrului mediului. El a adăugat că Fondul de mediu a susținut cu 4 milioane de euro programul destinat companiilor vulnerabile.

Guvernul slovac a pus ochii pe ceea ce consideră că ar fi profitul excesiv al Slovenské Elektrárne, producătorul de energie nucleară, din care vrea să rețină 50%. În replică reprezentanții Slovenské Elektrárne au averizat că taxa ar putea arunca în faliment compania.  

 Cipru

Cipru, importator net de energie, cunoaște o creștere susținută a prețurilor și o intensificare a inflației. Importurile masive din energie au amplificat și deficitul contului curent la 9% din PIB. 

În septembrie guvernul a redus 10% din facturile de energie electrică ale tuturor gospodăriilor timp de patru luni, măsură prelungită ulterior până la finalul lunii aprilie.

Ulterior, în noiembrie, guvernul a decis reducerea temporară a TVA până la 5% la facturile de energie ale gospodăriilor vulnerabile, până la finalul lunii aprilie. În plus facturile celorlalți consumatori casnici, care nu intră în categoria celor vulnerabili, au fost beneficiat de o reducere a TVA de până la 9%, care s-a aplicat timp de trei luni, între 1 noiembrie și 31 ianuarie 2022. 

Scena politică s-a inflamat însă atunci când opoziția a propus un proiect de lege prin care TVA se reducea de la 19% la 9%, atât pentru consumatorii casnici, cât și pentru firme. Proiectul a fost aprobat în Parlament, dar a fost respins de președintele Ciprului, Nicos Anastasiades, cu argumentul că politica fiscală este responsabilitatea executivului, iar măsura ar fi avut un impact anual 78 milioane de euro. Impactul măsurii ar fi fost devastator pentru o țară al cărui produs intern brut a fost de 23,4 miliarde de euro în 2020, iar estimările indică o creștere cu 5,4% a PIB în 2021. 

Letonia

În Letonia, guvernul a ales calea compensării populației vulnerabile, cu venituri mici pentru creșterea prețurilor energiei. Aproape 150 000 de gospodării vulnerabile, inclusiv cele cu un membru cu handicap și familii numeroase, vor primi între 15 și 20 euro pe lună pentru a-și plăti facturile la energie electrică și gaze. Măsura a fost deja aplicată din din noiembrie 2021 și va fi menținută până cel puțin până la sfârșitul anului 2022.  

Estonia

Guvernul Estoniei a redus la jumătate taxele de rețea pentru toți consumatorii de energie electrică (atât firme, cât și gospodării), începând idn octombrie anul trecut, până în martie 2022. La începtul anului guvernul a lansat un program de compensare a prețurilor la energia electrică și la gaze, oarecum similar cu cel din România, de care beneficiază consumatorii. Subvențiile se vor adăuga automat la factura de energie electrică și vor compensa integral facturile de energie electrică acolo unde prețul depășește 0,12 euro pe kilowatt-oră (kWh), până la 650 kWh”. Un plafon similar este deja implementat pentru prețurile gazelor, care este stabilit la 65 euro per megawat-oră (Mwh). Statul va compensa consumatorul în proporție de 100 la sută pentru orice prețuri care depășesc acest nivel de consum, până la 2,75 Mwh.  

Lituania  

În octombrie, după ce agenția națională de reglementare VERT a avertizat asupra creșterii masive a prețurilor energiei, guvernul lituanian a amânat, în octombrie, 2021, etapele finale de liberalizare a pieței energiei.

Consiliul Național de Reglementare a Energiei (VERT) a avertizat că prețul energiei electrice pentru consumatorii care folosesc până la 1.000 kWh pe an ar putea crește cu aproximativ 20% din ianuarie 2021. Prețul gazului pentru gospodăriile care folosesc gaz pentru gătit ar putea crește cu 50%, iar cei care folosesc gaz pentru încălzire ar putea vedea facturile crescând cu aproximativ 80%, avertiza VERT.

Noile reglementări au permis VERT să limiteze creșterile de prețuri. La gaze naturale, de exemplu, tarifele vor crește cu maximum 30%., iar la electricitate cu 10%.

În cele din urmă, se discută, de asemenea, despre extinderea ajutorului pentru încălzire pentru cele mai sărace 110 000 de gospodării. Însă propunerea președintelui lituanian Gitanas Nauseda de a acorda o compensare de  100 euro gospodăriilor cu venituri mici pentru a le ajuta să facă față prețurilor în creștere la energie a fost respinsă de ministrul de finanțe Gintarė Skaiste. Compensarea, a spus ea, pune în mișcare ”bani din elicopter și impulsionează inflația. Este prea devreme pentru asemenea măsuri”, a mai spus Skaiste.  

Danemarca

În urmă cu cîteva zile guvernul danez a decis să compenseze facturile la gaze ale  gospodăriilor vulnerabile. Ideea unei scheme de ajutorare a gospodăriilor vulnerabile era de anul trecut pe agenda politicienilor danezi, însă nici la începtul acestui an nu fusese aprobabtă de Parlamentul Danemarcei. Acum guvernul propune o schemă de ajutorare pentru 320.000 de gospodării vulnerabile, care folosesc gazul natural pentru încălzire, prin care va acorda, o singură dată, o compensare de 3.750 de coroane daneze (aproximativ 500 de euro). Gospodăriile trebuie să aibă venituri anuale totale sub 550.000 coroane (73.900 euro) pentru a se califica în program, a mai anunțat Dan Jorgensen, ministrul care coordonează energia în guvernul danez.

Suedia

Suedia a luat măsuri deabia la începtul anului 2022 pentru a compensa efectele negative ale creșterii prețurilor la energie. Una dintre explicații poate fi găsită chiar în analizele băncii centrale, Riksbank, care spune că, ”în ciuda creșterii prețurilor la energie, cheltuiala cu acestea cântărește relativ puțin în coșul de consum, între 7-9% ”.

Misterul unui atât de confortabil coș de consum nu stă ascuns doar în salariile mari, dar apăsate de impozite și taxe de asemenea mari, cât, spun analiștii Riksbank, de preocuparea de a produce și a cumpăra tehnologie care economisește energia, cum ar fi mașini cu un consum eficient, sau surse de încălzire regenerabile.

În Suedia, susține banca centrală, ”prețurile mai mari ale energiei i-au stimulat  pe oameni să investească în dezvoltarea tehnologică de economisire a energiei”. Și totuși guvernanții au identificat 1,8 milioane de gospodării vulnerabile, care vor primi o compensație de totală de maximum 580 de euro, cu o plată lunară de 195 de euro, pentru lunile de iarnă, din decembrie până în februarie. Compensarea se va acorda pentru consumul care depășește 2.000 kWh pe lună. Ministrul suedez de finanțe Mikkel Damberg a anunțat alocarea a aproximativ 6 miliarde de coroane suedeze (aproape 590 de milioane de euro) pentru a ajuta gospodăriile cele mai afectate de creșterea prețurilor la electricitate

Luxemburg

Luxemburgul, acest mic Ducat cu parfum de paradis fiscal, nu a luat nicio măsură pentru a limita efectele negative ale creșterii prețurilor.

Ministrul luxemburghez al energiei, Claude Turmes, spune că monitorizează îndeaproape evoluția prețurilor la energie și informează permanent Consiliul guvernului.

În ciuda faptului că depinde masiv de importuri de energie, în special de gaz natural și petrol, taxele aplicate industriei sunt mult mai mici decât în restul Europei.

Fascinant, toate sursele de energie utilizate pentru producerea energiei electrice nu sunt impozitate.

Consumul de energie electrică, pe de altă parte, este în general supus unei accize la energie electrică (pe MWh). Rata este mai mare pentru uz non-comercial și mai mică pentru uz comercial.

Cu toate acestea, întrucât ambele rate corespund minimului admisibil în temeiul Directivei privind impozitul pe energie, acestea sunt confortabile.

Utilizarea proprie de către industria energiei electrice nu este impozitată și nici exporturile, care pot fi, totuși, supuse unor taxe pe energie electrică în alte țări.

Lipsa de reacție a guvernului se bazează și pe existența unei indemnizații pentru costul vieții (cost of living benefit), care a crescut totuși de la 1 ianuarie 2022 cu 200 de euro, pentru a proteja mai bine gospodăriile vulnerabile de creșterea prețurilor la energie

Indemnizația, care se acordă persoanelor vulnerabile, este fixată între 1652 de euro pentru o persoană, până la 3.302 euro pentru o familie cu mai mult de cinci persoane. Nu este însă un bonus spectaculos, deoarece costurile vieții în acest stat mic, dar important pentru finanțele lumii, sunt foarte mari.

Sursa https://newsweek.ro/economie/ce-masuri-au-luat-statele-europene-in-lupta-cu-preturile-energiei?fbclid=IwAR0ncYp8R6I120JMoYAUpNyeP8uii5v6SF3xBfFqsv41yyhy_WXvf5NAzbU