Instrumentul de finanțare conceput pentru a sprijini infrastructura de încărcare a vehiculelor electrice, urmează a fi modificată, conform Mecanismului pentru Combustibili Alternativi (Facility for Alternative Fuels) publicat pentru consultare de către CE (DG Move) în cadrul Programului CEF 2021-2027. Astfel, stațiile de încărcare a mașinilor electrice urmează să fie realizate prin intermediul instrumentelor financiare (împrumuturi și subvenții aprobate de Partenerii de Implementare – ex. BEI, bănci comerciale, alte instituții financiare din sectorul privat). Multe din aceste proiecte nu au încă dovedită eficiența economică, iar in absenta menținerii co-finanțarii nu vom avea o facilitare a tranziției în activitatea de transport la alte forme de energie mai puțin poluante.

Profilul de risc al acestor proiecte și timpul necesar pentru asumarea deciziei de a sprijini financiar proiecte cu o viabilitate economică scăzută, vor conduce la o atractivitate limitată a sprjinirii acestor proiecte. La aceasta se adaugă faptul că experiența și expertiza băncilor comerciale românești în sprijinirea proiectelor energetice este limitată.

În România sunt înregistrate 6400 de automobile electrice și funcționează cca 200 stații de încărcare Fast Chargere și 1000 AC Chargere. Astfel, investițiile în zona de dezvoltare infrastructură publică EV încă nu conduc spre o afacere sustenabilă economic. CAPEX-ul investit, trebuie susținut financiar cu ajutorul unor scheme de finanțare de minim 50% fonduri nerambursabile. Intenția României de a înlocui 5,5 mil mașini din parcul existent presupune realizarea unei infrastructuri deosebit de dezvoltată care să stimuleze acest schimb.

Evoluția numărului de mașini electrice înmatriculate în România

Sursa: https://blog.lek3.co/

Încărcarea rapidă la noi în ţară presupune preponderent încărcarea la staţii de 50KW, doar 10 staţii de încărcare din România sunt capabile să furnizeze peste 100KW. În România întâlnim două modele de prețuri pentru încărcarea electrică: Preţ unic pe sesiunea de încărcare, unde preţul per KWh variază în funcţie de nivelul de încărcare pe care îl efectuezi la acea staţie. Respectiv dacă încarci 75-80KWh, atunci costul scade până la 0,36 lei/KWh (45 de minute), dacă încarci 10 KWh (10 minute) prețul este de 2,9 lei/KWh. Preţ per KWh, aici costul variind între 1 leu/KWh  la 1,95 lei/KWh. De menționat ca aceste stații au fost construite în ultimii ani prin fonduri proprii și fonduri nerambursabile. Aplicarea prevederilor noului Mecanismul pentru Combustibili Alternativi și eliminarea alocării de fonduri nerambursabile va determina reducerea orientării către mașini electrice.

Considerând consumul de combustibul de 7 l benzină la 100 km și costul benzinei de 4,97 lei/l, iar pentru energie electrică consumul de 17 kWh energie electrică la 100 km și costul energiei de 1,7 lei/kWh, rezultă un avantaj financiar al folosirii mașinilor electrice:

Estimăm că dezvoltarea sistemelor de încărcare a mașinilor electrice prin eliminarea folosirii fondurilor nerambursabile poate aduce prețul energiei electrice la un nivel de până 2,26 lei/kWh.

Astfel, se ajunge în situația în care alături de costul ridicat al autovehiculului să ne confruntăm cu un cost mai ridicat al combustbilului comparativ cu benzina/motorina, fără a adăuga celelalte inconveninente legate de lipsa stațiilor în afara orașelor, timpul de încărcare etc.

Alături de eliminarea fondurilor pentru dezvoltarea stațiilor de încărcare electrice, există o serie de alte bariere în dezvoltarea punctelor de încărcare, care fac ca apariția de noi stații de încărcare să se reducă, fapt care va atrage dupa sine și reducerea achiziției de mașini electrice și reducerea gradului de înlocuire a parcului auto din România:

1. Bariera legislativă – legislația prezentă stabilește obligația ca fiecare priză de încărcare să fie declarată punct de lucru la Registrul Comerțului pentru a putea să se încarce o mașină și să se emită factură cumpărătorului. Astfel, se ajunge în situația ridicolă ce ”fiecare stâlp să fie o societate comercială”.
2. Incertitudine fiscală – accizele din combustibilul auto reprezintă o importantă sumă la bugetul de stat. În situația în care cele 6.400 de masini electrice ar fi fost pe benzină și ar fi circulat în medie 15.000 km/an statul ar fi încasat 2,5 milioane de euro din accize. Întrebarea se pune Când? și Ce? acciza se va aplica energiei electrice pentru mașina electrică, un alt element de îngrijorare deopotrivă pentru dezvoltatorii de stații de încărcare și cumpărătorii de mașini electrice.
3. Prognozele de creștere a prețului energiei electrice – 50% din costul energiei electrice livrate unei mașini electrice îl reprezintă costul cu energia electrică, iar prognozele cu această formă de energie sunt de creștere, fapt ce se poate răsfrânge asupra achiziției de mașini electrice

În țările vestice ”subvenţionarea” din fonduri europene a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice a fost una consistentă, ceea ce face ca densitate staților de încărcare să fie mult mai mare decât avem noi în România, oferind deținătorilor de mașini electrice staţii de minim 150KW.

Considerăm că se impune reconsiderarea Mecanismului pentru Combustibili Alternativi, care să asigure dezvoltarea unui sector auto cu un parc nepoluant prin utilizarea mixtă a instrumentelor financiare și a granturilor. Concomitent se impune ca autoritățile să elimine sau stabilească niște asumări privind bariererele de dezvoltare a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice și implicit a creșterii numărului de mașini electrice în România.

Asociația Energia Inteligentă

Asociația Energia Inteligentă (AEI) reunește profesioniști din domeniul gazelor naturale, hidrogenului, energiei electrice și eficienței energetice. Membrii săi militează pentru un preț corect al gazelor și pentru creșterea transparenței în piața de energie din România.

AEI este o organizație non-profit al cărui scop principal este acela de a contribui la o mai bună informare a consumatorilor casnici și non-casnici de gaze și energie pentru ca aceștia să poată fi mai bine pregătiți pentru negocierea contractelor de achiziție și pentru a putea înțelege corect facturile pe care le plătesc.

AEI este și va rămâne un partener de dialog pentru toți participanții la piață, fie că sunt furnizori, producători, operatori, proiectanți, constructori, instituții, reglementatori, ministere, politicieni, angajați din sistem sau reprezentanți ai mass-media.