România a intrat din nou în aceeași muncă a iernii în care frigul nu mai este doar o senzație, ci devine un cost. Un cost care se vede clar în apartamente, în case și, mai ales, în facturi. Iar vestea este că în ianuarie 2026 facturile la gaze vor fi cu până la 30% mai mari decât în ​​ianuarie 2025.

Cantitățile de gaze consumate în România, de consumatorii racordați în sistemele de distribuție (numeric cei mai mulți fiind consumatorii casnici), au fost cu 18% mai mari în ianuarie 2026 față de ianuarie 2025.

Sursa: Transgaz,

*) estimari AEI

Chiar dacă cantitățile de gaze din depozitele de înmagazinare au crescut cu 11%, acest consum suplimentar a fost acoperit în special din importuri, importuri care au venit cu prețuri de până la 40% mai mari. De precizat că în luna ianuarie 2025 eram net exportatori de gaze.

Gazele din depozitele de gaze au fost principala ”sursă” care a acoperit consumul în ziua cu cel mai mare consum de gaze din anul 2026,  dar în fapt situația din România a fost salvată de gazele din import, care au avut cea mai mare flexibilitate, având o creștere de aproape 500 % față de media lunii (față de 14% flexibilitatea gazelor din înmagazinare și 0,1% a gazelor din producția internă).

Astfel, creșterea facturii la gaze în luna ianuarie la clienții casnici, se va datora în proporție de cca. 20% de creșterea cantității de gaze consumate și cca 5% se va datora creșterii de preț al gazelor, ca urmare a gazelor scumpe achiziționate din import în ianuarie 2026 pentru a salva România în timpul gerului (prețurile gazelor achiziționate din import în ianuarie 2026 au fost cu până la 83% mai mari decât prețul stabilit administrativ pentru gazele din producția internă).

Pentru mulți români, încălzirea nu mai este un confort, ci o alegere între „să fie cald” și „să mai rămână bani”. În teorie, prețul gazului poate fi plafonat, reglementat, discutat în comunicate oficiale. În practică însă, gerul nu are nevoie de aprobări. Gerul vă intră în pereți, în ferestre, în colțurile reci ale apartamentelor vechi și obligă centrală să muncească dublu.

Și aici e marea problemă, când frigul devine mai intens, nu se schimbă doar temperatura de afară — se schimbă și comportamentul din casă. Ținem centrală mai mult pornită, ridicăm termostatul „doar cu un grad”, aerisim mai puțin, stăm mai mult înăuntru. Consumul crește aproape pe nesimțite, dar factura vine perfect conștientă de cât ai ars.

În apartamentele izolate, majorarea poate să însemne 100–200 lei în plus. În locuințele neizolate sau în case, poate însemna 200–400 lei în plus în luna ianuarie 2026. Iar asta într-un context în care salariile rămân aceleași, chiar dacă cresc mult costurile de întreținere.

Dar poate cea mai amară concluzie e alta, România încă funcționează iarna după o loterie termică. Cine are un apartament în bloc izolat și vecini care încălzesc, devine „norocos”. Cine stă la colț, la parter sau la ultimul etaj, cine are pereți umezi și tâmplărie veche plătește nu doar gazul, ci și toate greșelile vechi de construcție și întreținere.

Și mai e ceva, creșterea facturii iarna nu lovește doar confortul, ci și psihicul. Oamenii ajung să urmărească centrala ca pe un contor de stres: „cât să o mai țin?”, „ce temperatură să pun?”, „dacă scot un calorifer din funcțiune”, „dacă mă îmbrac mai gros?”. Asta nu e economie — se adaptează la un sistem în care locuințele eficiente sunt excepția, nu regula.

Problema reală nu e că a fost un ianuarie mai rece. Problema e că, an de an, românii își pun îmtrebarea cum ne încălzim decent fără să ne îngropăm financiar?

Iar răspunsul nu va veni doar din discursuri despre plafonări sau „piață”. Răspunsul va veni din investiții reale în eficiență energetică, în reabilitare termică, în centrale mai bune, în reglaje inteligente, în educația consumului și în protejarea celor vulnerabili.

Până atunci însă, realitatea rămâne simplă, iarna nu te întreabă dacă îți permiți. Iarna doar vine. Și vă trimite factura. Iarna e aceeași de sute de ani. Dar România încă o întâmpină ca un elev care intră nepregătit la examen… pentru a douăzecea oară.

Un apartament izolat bine scapă mai ușor. Un apartament vechi, pe colț, cu pereți reci și ferestre obosite, plătește dublu, dar adesea asta se vede doar când gerul aduce niște facturi sesizabile.

România nu are „problemă cu gerul”. România are o problemă cu faptul că mii de blocuri pierd căldura ca o sită.

Comparativ ianuarie 2025 vs ianuarie 2026 (estimativ, încălzire + apă caldă + gătit), pentru o locuință izolată:

1. Apartament

• 2 camere: 300 lei / ianuarie 2025 → 400 lei / ianuarie 2026 (+100 lei)
• 3 camere: 350 lei / ianuarie 2025 → 455 lei  / ianuarie 2026 (+105 lei)
• 4 camere: 450 lei / ianuarie 2025 → 585 lei / ianuarie 2026 (+135 lei)
• Casă (100–150 mp) 600 lei / ianuarie 2025 → 780 lei / ianuarie 2026 (+180 lei)

Și asta e doar media. Dacă stai într-un apartament „problemă” sau într-o casă mai veche, creșterea se simte ca o palmă.

„Ține termostatul mai jos” — sfatul care sună bine în teorie și prost în viață.

În România, aproape toată lumea are un prieten expert în energie:

„Pune 20°C, că nu mori.”

„Mai ia un pulover.”

„Mai închide caloriferul din dormitor.”

Da, sigur. Numai că discuția asta ignoră realitatea:

Când în casă ai 18°C, nu e doar frig. E disconfort, e umezeală, e oboseală. E copilul care face teme cu mâinile reci. E bunica ce doarme cu două pături. E omul care muncește de acasă și tremură lângă laptop. Nu vorbim de „moft”. Vorbim de normalitate .

De ce cresc facturile când se face mai frig? Pentru că centrala muncește mai mult, dar și pentru că ne echilibrăm pe importuri instantanee scumpe.

Aici e partea tehnică, fără poezie. Când afară scade temperatura, crește diferența dintre „temperatura pe care o vrei în casă” și „cea de afară”. Centrala pornește mai des și stă mai mult pornită. Atât. Și mai e un adevăr pe care românii îl simt, dar puțin îl spun, la frig serios, nu contează dacă ai termostat „smart”, contează ca locuința să fie izolată.

În multe blocuri, confortul nu vine din centrala ta. Vine din noroc. Dacă ai vecini care încălzesc mult, îți „împrumută” căldură. Dacă ai apartament pe colț sau ultim etaj, plătești în factura de gaze „taxa de ghinion”.

Ipocrizia mare este că plătim facturi europene în locuințe neizolate românești din anii ’70.

În Europa, vecinii discută despre eficiență, pompe de căldură, clădiri performante. La noi, discuția este despre „mai pune o pătură”. Și partea cea mai crudă e că mulți români nu consumă mult pentru că vor 25°C în casă. Consumă mult pentru că la 21°C, centrala luptă cu pereții reci și cu pierderile de căldură.

Ianuarie 2026 factura vine cu +30%, nu doar datorită prețului și fenomenelor meteo, ci și faptului că blocurile sunt nereabilitate și izolația făcută prost.