România își propune să treacă pe gaze, centralele de producere a energiei electrice care folosesc cărbune și sobele care funcționează pe lemn. Această conversie, conform oficialităților urmează să fie realizată cu ajutorul fondurilor pe care UE le pune la dispoziția țării noastre pentru realizarea de investiții privind țintele stabilite prin Grean Deal.

Grean Deal este un Plan prin care UE dorește să reducă la zero net emisiile de CO2 în anul 2050 prin înlocuirea formelor de energie poluante cu forme de energie regenerabile nepoluante. Planul a luat în considerare că o astfel de reconversie trebuie începută acum pentru a exista timp ca până în anul 2050 să se atingă acest deziderat. România a aderat la țintele Grean Deal-ului, fiind astăzi pusă în situația de a-și respecta obligațiile.

În fapt riscăm ca aceste miliarde de euro puse la dispoziția României pentru proiecte în energie să nu fie cheltuite (la fel ca anii trecuți) și consumatorii români să ajungă să achite din nou astfel de investiții prin tarife și prețuri.

Pe lângă condiționalitățile explicite expuse pentru accesarea de fonduri europene în energie mai mulți oficiali europeni și români au atras atenția asupra faptului că aceste fonduri nu vor acoperi costurile cu interschimbabilitatea cărbunelui cu gazele naturale, justificată din considerente de eficacitate (procesul național de interschimbabilitate a unei formei de energie presupune o periodă îndelungată, astfel nu mai este timp pentru o formă intermediară) și eficiență (o investiție într-o formă de energie intermediară realizată în momentul de față nu are timp să se amortizeze, complementar cu asigurarea unor prețuri accesibile consumatorilor în intervalul stabilit).

Astfel,

Frans Timmermans, vicepreședintele Comisiei Europene afirma în octombrie 2020:

• “energia electrică pe bază de gaze naturale este în primul rând responsabilitatea sectorului privat. ”
• “investițiile în infrastructura de gaz, este în primul rând responsabilitatea sectorului privat si depind în mare parte de autoritățile naționale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflectă costurile”
• “utilizarea gazelor naturale va trebui să se diminueze rapid după 2030. Prin urmare, determinarea a ceea ce poate fi finanțat din resursele financiare publice limitate trebuie reconciliată cu această perspectivă duală, benefică pe termen scurt, dar problematică pe termen lung.”

Adrian Mariciuc, Secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, spunea pe data de 27.11.2020 “că în prezent Ministerul Fondurilor Europene nu are nicio soluţie în ceea ce priveşte cogenerarea, deoarece această activitate include şi combustibili fosili, în contextul în care Green Deal şi Pactul Ecologic European pun accentul pe combustibili alternativi”.

Un document publicat la începutul lunii decembrie 2020 pe Site-ul Euractiv arăta:

”Comisia va asigura statele membre mai sărace că vor putea alege cele mai potrivite tehnologii pentru a reduce emisiile.” Asta arată că criterile pentru accesarea fondurilor europene încă se discută, adică este departe certiturdinea ce putem face cu acești bani în energie. În altă ordine de idei această știre este în concordanță cu declarația lui Frans Timmermans din luna octombrie 2020 și cu cea a lui Adrian Mariciuc din noiembrie 2020.

Astăzi și mâine are loc la Bruxelles un summit în care liderii din cele 27 de țări ale UE ar urma să aprobe noul obiectiv climatic al continentului (creșterea la 55% a reducerii emisiilor de gaze cu efect se seră până în 2030).

În acest context complicat, România trebuie rapid să renunțe la planurile populiste și să reanalizeze obligațiile asumate, respectiv să găsească soluții reale pentru a-și maximiza avantajele:

• valorificarea importantelor resurse regenerabile disponibile și exploatarea la maxim a valorificării acestora beneficiind de importantele resurse financiare puse le dispoziție de UE
• valorificarea resurselor de gaze naturale deținute;
• valorificarea investițiilor realizate recent în infrastructura de producere și transport a resurselor neregenerabile;

În acest sens se impune urgent:

• retragerea proiectului de Strategie energetică și realizarea urgentă a unei strategii energetice unitare (eliminarea situației actuale în care avem strategia energetică, strategia națională de renovare, strategia hidrogenului etc., care face ca în fapt să nu existe o abordare unitară și logică), coerente și responsabile;
• stimularea și dezvoltarea cercetării aplicate în domeniul energetic pentru pregătirea corespunzătoare a viitorului energetic al României;
• diseminarea masivă, responsabilă și corectă a schimbării masive care va însemna implementarea Grean Dealului;
• promovarea, stimularea și dezvoltarea unei resurse umane (proiectanți, constructori, manageri, administratori, funcționari publici, politicieni) care să ducă la îndeplinire această imensă provocare pe care o reprezintă Grean Dealul.