Asociația Energia Inteligentă (AEI) atenționează că – fără o susținere solidă din partea mai multor instituții ale statului – interesul românilor pentru mașinile electrice riscă să se risipească rapid.

Iar într-o astfel de situație cu toții am avea de pierdut. 2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Pentru că mașinile electrice sunt mai puțin poluante, ne dorim ca ele să le înlocuiască, treptat, pe cele pe benzină și motorină, care predomină acum și care otrăvesc aerul pe care îl respirăm.

Din fericire, în ultimii ani, interesul românilor pentru mașini electrice a crescut deja într-un ritm spectaculos.

Astfel, dacă pe la mijlocul lui 2018 nu erau înmatriculate în țară decât vreo 560 de astfel de autoturisme, la începutul acestui an, numărul lor depășise deja 5.800, potrivit datelor Direcției Regim Permise și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV).

În plus, conform Asociației Energia Inteligentă – care citează statistici ale furnizorului de stații de încărcare Lektri.co – înmatricultările de mașini electrice au continuat în rimt alert și în prima parte a lui 2021. În consecință, avem deja 6.400 de mașini electrice, în România.

Dar cu toată această creștere accelerată, parcul nostru de autoturisme electrice rămâne unul foarte mic, în comparație cu cele din țările Europei de Vest.

Spre exemplu, Germania raporta aproximativ 6.000 de autoturisme electrice încă din 2013. Iar între timp, nemții și-au cumpărat mult mai multe. Așa că astăzi au puțin peste 194.000 de astfel de mașini înmatriculate.

Și probabil vor continua să își cumpere astfel de mașini, poate într-un ritm chiar mai intens. Mai ales că Volkswagen tocmai a anunțat că nu va mai concepe noi generații de motoare cu combustie internă, ci va miza totul pe electric.

Olanda are 172.523 de mașini electrice, în Franța sunt deja peste 100.000, iar în Belgia circulau deja aproape 24.000 încă din vara anului trecut.

Ce-i împiedică pe români să cumpere mai multe mașini electrice, așa cum fac nemții, olandezii, francezii sau belgienii?

Obstacole sunt mai multe. Și din păcate – în loc să dispară – unele riscă să devină din ce în ce mai mari.

Costă mult, cu toată reducerea de la stat

Mulți români nu-și permit o mașină electrică din cauză că până și cea mai ieftină costă puțin peste 30.000 de euro.

E o problemă pe care atât statul, cât și unii producătorii de mașini încearcă să o rezolve.

Spre exemplu, prin programul Rabla Plus – care va continua și în 2021 – Ministerul Mediului achită 10.000 de euro din acest preț de pornire.

• Prima de casare la Rabla Clasic creşte la 7.500 de lei. Bugetul pentru Rabla Plus se dublează

Dar asta înseamnă că românul care vrea mașină electrică tot mai trebuie să scoată din buznunar măcar vreo 20.000 de euro. Iar mulți nu au acești bani.

Rămâne să vedem câți cumpărători va atrage noua Dacia electrică. Nu s-a lansat încă, dar producătorul de la Mioveni a anunțat deja că – pentru cine are și tichet Rabla Plus – prețul unui mașini va începe de la mai puțin de 8.000 de euro.

Prea puține stații de încărcare de mare putere

Parte dintre români ezită să își cumpere mașină electrică și din cauză că nu prea pot încă să circule cu ea prin țară fără impedimente, așa cum ar putea-o face cu una pe benzină sau motorină.

Motivul: la fiecare 200 -300 de kilometri, mașina electrică are nevoie de încărcare. Iar stații la care se încarcă mașinile electrice încă nu se găsesc în fiecare benzinărie.

E adevărat că în marile orașe sunt deja suficiente.

Dar în restul țării, sunt încă destul de rare. Aplicația gratuită PlugShare indică modul în care sunt distribuite stațiile în zona Bucureștiului și în împreujurimi.

Potrivit informațiilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), în România există doar circa 1.200 de stații de încarcare. Dintre ele, însă, doar circa 200 au putere de 50kW și asigură încărcare rapidă.

Iar asta înseamnă că șoferul mașinii electrice va trebui să își configureze traseul prin țară astfel încât să ajungă mereu la timp la o stație de încărcare.

În plus, dacă ajunge și nu găsește loc liber, șoferul va trebui să aștepte câteva zeci de minute sau chiar câteva ore.

Iar dacă stația nu are putere mare, încărcarea mașinii va fi lentă.

Sigur că șoferul poate opta și pentru încărcare parțială a bateriei mașinii. Dar la un drum lung, asta înseamnă, de fapt, doar opriri mai dese la stații de încărcare.

Comparativ, Germania avea încă din 2019 aproape 40.000 de stații de încărcare. Olanda, pe de altă parte, are în jur de 60.000 de stații.

În plus, în țările Europei de Vest există și stații cu putere mare, de până la 150 kW, care permit încărcarea rapidă a mașinilor.

În România, astfel de stații cu acces public nu există încă.

• Aventurile unui șofer de Tesla prin România: de la supercharger la un cablu scos pe geam + o veste bună!

Fără fonduri nerambursabile pentru stații de încărcare, românii nu vor mai alege mașina electrică

Cu tot sprijnul dat de Guvern la cumpărarea unei mașini electrice, ne învârtim, încă, într-un cerc vicios.

Numărul de autoturisme electrice e încă foarte mic, reprezentând mai puțin de 0,1% din totalul celor înmatriculate în țară.

Fără suficiente mașini electrice pe șosele, firmele nu se încumetă să investească în instalarea prea multor stații de încărcare, în afara marilor orașe.

Iar dacă rețeua de stații din țară nu se extinde, nici numărul de mașini electrice nu va crește la un nivel comparabil cu cel din țările din Vest.

Soluția ar putea fi banii europeni nerambursabili pentru stații de încărcare. Momentan, Comisia Europeană finanțează in proporție de 90% instalarea de stații de încărcare.

Sunt deja câteva firme românești care au accesat mecanismul de finanțare, prin intermediul Administrației Fondului de Mediu.

Dacă acest mecanism ar fi îmbunătățit, cu siguranță că numărul firmelor care atrag fonduri pentru stații de încărcare ar crește.

Un lucru e sigur, spune Dumitru Chisăliță: dacă vrem să dezvoltăm rețeaua de stații de încărcare, avem nevoie de fondurile europene nerambursabile.

Poate că – ajunse deja la un alt nivel de dezvoltare – Germania sau Olanda s-ar descurca și fără acei bani. De fapt, chiar o fac. Germania are un sistem funcțional de granturi de până la 50.000 de euro.

Dar la noi e încă puțin probabil ca sistemul să funcționeze.

Asta înseamnă că – dacă vor parc auto electric dezvoltat – politicienii români ar trebui să citească propunerea de modificare a Mecanismului pentru Combustibili Alternativi din cadrul Connecting Europe Facility 2021-2027 și să se opună prevederilor care stipulează acordarea de granturi în loc de fonduri publice nerambursabile.

O discuție pe acestă temă va avea loc chiar joi, pe 25 martie. Ar fi un prilej bun să tragem un semnal de alarmă cu privire la nevoile noastre privind finanțarea sectorului de transport electric!

”Este adevărat că finanțarea nerambursabilă ar fi înlocuită de un sistem de credite cu dobândă avantajoasă pe care societățile să le poată accesa pentru a instala stații de încărcare.

Din păcate, având un număr încă redus de mașini electrice, rentabilitatea unui astfel de proiect făcut pe credit e greu de stabilit în avans.

De fapt, nici nu avem produse bancare create în acest scop și nici o experiență relevantă în domeniul finanțării unor astfel de proiecte”, a explicat Dumitru Chisăliță pentru SpotMedia.ro.

În context, Asociația a trimis deja atât autorităților de la București, cât și celor de la Bruxelles o luare de poziție în vederea modificării Mecanismului pentru Combustibili Alternativi.

Ne trebuie legi și politici care să nu descurajeze dezvoltarea

Asociația Energia Inteligentă (AEI) apreciază că, pe lângă lupta pentru menținerea accesului la finanțare nerabursabilă, autoritățile statului trebuie să și alte măsuri prin care să încurajeze deținerea și folosirea mașinilor electrice.

Iată ce e de făcut, potrivit AEI:

1. înlăturarea barierei legislative. Momentan, pentru fiecare priză de încarcare e nevoie de declararea unui punct de lucru distinct, astfel încât societatea să-i poată emite clientului factură la încărcare. E o situație ridicolă ca ”fiecare stâlp să fie o societate comercială”, apreciază Asociația.
2. eliminarea incertitudinii fiscale. Accizele din combustibilul auto reprezintă o importantă sumă la bugetul de stat, transmite AEI. ”În situația în care cele 6.400 de mașini electrice ar fi fost pe benzină și ar fi circulat în medie 15.000 km/an, statul ar fi încasat 2,5 milioane de euro din accize. Întrebarea se pune Când? și Ce? acciză se va aplica energiei electrice pentru mașina electrică?”

Cu alte cuvinte, numărul românilor care și-ar lua mașină electrică ar crește cu siguranță, dacă oamenii a ști că se va dezvolta considerabil rețeaua de stații de încărcare.

Sau că nu se vor trezi că se scumpește curentul la stație atât de mult încât ”plinul” de curent să coste mai mult decât cel de benzină.

Așa că, pe lângă reducerile pe care le dă la cumpărarea de mașini electrice, Guvernul ar trebui să aibă o strategie care să arate că e pregătit să-i stimuleze, pentru o perioadă mai lungă, pe românii care îndrăznesc să își ia mașină electrică.

Rămâne să vedem dacă Guvernul va și lua astfel de măsuri, în perioada următoare.

SURSA: SPOTMEDIA.RO