Bogdan Toncescu noul director general al TRANSELECTRICA, fost director al direcției de guvernanță corporativă din Transelectrica, școlarizat în SUA, a dat curs invitației AEI și FEL România de a se alătura Grupului de lucru privind viitorul energetic al României.

Future Energy Leaders (FEL) România, în parteneriat cu Asociația Energia Inteligentă (AEI) au lansat un apel către mediul de afaceri din România pentru trasarea liniilor directoare aferente unui Nou Model al Sistemului Energetic Românesc în perspectiva anului 2050. Până în acest moment, oficial, s-au alăturat Grupului de lucru o treime din cei invitați, între aceștia numărându-se EON, ENGIE, NUCLEARELECTRICA, ALRO Slatina etc.

Demersul se fundamentează pe obiectivul neutralității climatice necesar a fi atins în perspectiva anului 2050, respectiv a țintelor intermediare trasate prin noul pachet legislativ „Fit for 55” care impun planificarea unui concept nou al sistemului energetic autohton, caracterizat de reziliența, flexibilitate și sustenabilitate climatică.

TRANSELECTRICA, prin directorul său general Bogdan Toncescu,  a înțeles importanța transportului energiei electrice în viitorul energetic al României și a înaintat deja Grupului de Lucru privind Nou Model al Sistemului Energetic Romanesc, conceptul său privind acțiunile urgente care se impun în sistemul de transport al energiei electrice.

Ținte principale:

 1. Consolidarea RET/SEN și eliminarea congestiilor structurale (ex: inel național 400 kV, inel București, conexiuni între zone diferite ale SEN…)/ Evacuarea energiei din zonele de producție excedentară;

2. Integrarea de surse regenerabile și generare pe gaz (pentru perioada de tranziție)/ Integrarea surselor distribuite de energie electrică;

3. Interconectarea cu țările vecine și/sau dezvoltarea în afara teritoriului/ Îndeplinirea criteriului art. 16. 8 din regulamentul UE 943/2019 și al planului de acțiuni definit in art.15 al acestui regulament.

Concret până în anul 2030 trebuie obligatoriu finalizate următoarele lucrări:

1. Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porțile de Fier – Reșița;

2. LEA 400 kV dublu circuit Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad;

3. LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă – Stâlpu, cu un circuit de intrare / ieșitre în Stația Gura Ialomiței;

4. LEA 400 kV dublu circuit Smârdan – Gutinaș;

5. LEA 400 kV Gădălin – Suceava;

6. LEA 400 kV Suceava – Bălți (Republica Moldova);

7. LEA 400 kV Medgidia Sud – Constanța Nord;

8. LEA 400 kV Isaccea – Tulcea Vest;

9. Linia Electrică Subterană (LES) București Sud – Grozăvești;

10. LES 400 kV Domnești – Grozăvești;

11. Stația 400/110 kV Grozăvești;

12. Închiderea Inelului de 400 kV București – Ilfov, în zona de est;

13. Reconductorarea LEA 400 kV București Sud – Gura Ialomiței;

14. Reconductorarea Axului 400 kV București Sud – Pelicanu – Cernavodă;

15. Reconductorarea Axului 220 kV Gutinaș – Dumbrava – Stejaru – Gheorgheni – Fântânele – Ungheni;

16. Reconductorarea Axului 220 kV Urechești – Târgu Jiu Nord – Paroșeni – Baru Mare – Hășdat;

17. Reconductorarea LEA 220 kV Porțile de Fier – Reșița circuitele 1 și 2;

18. Trecerea la tensiunea de 400 kV a Axului 220 kV Brazi Vest – Teleajen – Stâlpu și reconductorarea acestuia;

19. LEA 400 kV Stâlpu – Brașov;

20. Linii noi de curent alternativ și de curent continuu de evacuare a producției eoliene on-shore și off-shore din zona Dobrogea, respectiv a producției generate de Unitatea 3 și de Unitatea 4 ale Centralei Electrice Nucleare de la Cernavodă, pe traseul Tuzla – Podișor și Podișor – Corbu – Hurezani – Hațeg – Recaș – Horia – Nădlac.

Pentru a se putea realiza aceste obiective se impune imediat realizarea unor măsuri de eliminare a barierelor care trebuie să facă ca în anul 2030 toate lucrările de maximă urgență prezentate anterior să fie finalizate:

1. Promovarea unui proiect de lege care să stabilească că obiectivele investiționale energetice de interes național să aibă în vedere cel puțin următoarele:

a. procedura de autorizare rapidă, înființarea Ghișeului Unic astfel încât investitorul se va adresa pentru obținerea autorizațiilor numai unei singure autorități naționale care va coordona procesul de autorizare și va emite o hotărâre exhaustivă;

b. comunitățile vor fi consultate într-un stadiu incipient al procesului de autorizare, înainte de depunerea cererii oficiale pentru obținerea autorizației;

c. legislația achizițiilor publice trebuie modificată astfel încât să conțină posibilitatea unei derogări astfel încât contractele să poată fi încheiate după decizia CNSC (anterior unei decizii definitive a Curții de Apel);

d. expropierile să poată fi făcute într-un termen cât mai scurt;

e. orice alte derogări de la legislația în vigoare în care au fost identificate astfel de prevederi care cauzează întârzieri în realizarea proiectelor majore de investiții.

2. Modificarea stretegiei de contractare (atribuire proiectare + execuție, structură de plăți care să includă și avansuri, modificare clauze contractuale astfel încât proiectele energetice să devină atractive și pentru firme care încă nu au intrat pe piața din România (atât pentru proiectare cât și pentru execuție).

Bogdan Toncescu, dă dovadă că dorește să schimbe paradigma în care s-a adâncit compania națională de transport a energiei electrice. Bogdan Toncescu a fost directorul direcției de guvernanță corporativă din Transelectrica în ultimii 7 ani și are experiență anterioară în cadrul structurilor guvernamentale în zona afacerilor europene și relațiilor internaționale. Este membru al Baroului statului New York (2010-prezent), absolvent al Facultatii de Drept la Hofstra University School of Law (septembrie 2004 – iunie 2007) si absolvent al Binghamton University, State University of New York – Bachelor of Arts în Științe Politice, Specialitatea Relații Internaționale (ianuarie 2000 – iunie 2003).