Furnizorii din România vor fi obligați de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să înmagazineze pentru iarna viitoare o cantitate de gaze similară celei din acest an, de peste 23 TWh, în pofida faptului că în această iarnă a fost consumată din depozite o cantitate de două ori mai mică.

Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

De ce este important: Decizia ANRE avantajează furnizorii care au depozitat în exces gaze anul trecut și care o vor invoca pentru a nu le scoate pe piață, însă va dezavantaja consumatorii, care vor achita un preț “umflat” artificial, prin reglementare, pentru o cantitate de gaze mai mare.

Și asta pentru că numai o parte din gaze au fost depozitate anul trecut la prețul reglementat, de 68 de lei/MWh, cealaltă parte fiind înmagazinată la prețul pieței, inflaționat tocmai de penuria creată prin alocarea de cantități la preț reglementat. Iar la aceste prețuri se vor adăuga nu unul, ci două tarife de înmagazinare (cel pentru iarna aceasta și cel pentru iarna viitoare).

Rezultă un cost de înmagazinare de minimum 88-90 lei/MWh (pentru gazul înmagazinat la preț reglementat), cu peste 10 lei/MWh peste prețul la care s-a încheiat prima tranzacție cu gaz cu livrare în ultimul trimestru al acestui an.

În urmă cu o săptămână a fost realizată prima tranzacție cu gaz cu livrare în trimestrul al patrulea pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fiind vândută o cantitate de 55,2 GWh la un preț mediu de 80,66 lei/MWh. 26,8 GWh au fost tranzacționați chiar la un preț minim de 80 lei/MWh. Prețul a fost cu o treime mai mic decât nivelul tranzacțiilor similare efectuate în 2019.

Cum cotațiile futures de pe bursa austriacă CEGH, de 10 euro/MWh pentru vara viitoare și de 13,3 euro/MWh pentru iarna viitoare, sunt în continuare mai mici decât prețul de pe piața internă (chiar dacă adăugăm tarifele de transport, de maxim 20 lei/MWh), este de așteptat ca importurile de gaze din Ungaria la preț de hub să continue și în această vară.

Consumul de vară este însă unul scăzut, ceea ce face ca singura alternativă a producătorilor, dar și importatorilor, să fie stocarea cantității de gaz suplimentare.

Cu alte cuvinte, și iarna viitoare depozitele să fie pline, 23 TWh fiind depozitați ca urmare a obligativității impuse de ANRE, iar alți 9-10 TWh ca urmare a unor decizii comerciale ale furnizorilor, importatorilor și producătorilor.

Diferența între depozitarea ca urmare a unei decizii comerciale a companiilor private și cea ca urmare a unei decizii intervenționiste a ANRE este aceea că în primul caz companiile își asumă riscul de a fi obligați de condițiile de piață să vândă în pierdere.

“Această situație ne va pune într-o situație favorabilă din punct de vedere al securității energetice în iarna 2020/2021, dar cu un important impact în creșterea prețului gazelor naturale la consumatorul final, teoretic populația urmând să fie cea mai afectată”, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță.

Pe 31 octombrie 2019, data până la care companiile erau obligate de ANRE să stocheze gaze, România avea în depozitele subterane, 31,6 TWh (capacitatea totală – 33 TWh). Pe 8 martie, în depozite mai existau 19,6 TWh, iar până la finalul lunii, când se încheie ciclul de înmagazinare, vor mai fi probabil extrași doar 0,5-1 TWh.

Motivul: așa cum a anunțat Profit.ro deja în unele depozite au fost efectuate operațiuni de injectie și nu de extracție de gaze gaze.

Media de extracție gaze din depozite a fost în ultimele zile de 28 GWh, iar cea de injecție de 8 GWh, ceea ce sugerează că la finalul ciclului de înmagazinare vor rămâne în depozite aproximativ 19 TWh, cu 7 TWh peste cantitatea totală consumată în această iarnă din depozite.

Furnizorii au mai fost favorizați și de o altă decizie a ANRE, care a impus producătorilor să le vândă cantități la preț reglementat calculate la consumul din iarna 2018-2019. Cum iarna 2019-2020 a fost mult mai blândă, consumul a fost inferior, ceea ce face ca furnizorii să fi achiziționat cantități superioare celor eliberate pentru consum la preț reglementat de la producători. Așa se explică și apetitul către înmagazinare de anul trecut al furnizorilor, care au depozitat gazul suplimentar cumpărat cu 68/lei/MWh și neconsumat.

Prețul gazului marfă reprezintă aproximativ 45-50% din factura la gaz, la acesta adăugându-se tarife de distribuție și de transport.

SURSA: PROFIT.RO