Suntem la momentul unui nou început de Guvernare al Românie, într-o perioadă cu foarte mari provocări, dar și probleme în sectorul energetic. În acest context România are mai mult decât oricând nevoie de un Program de Guvernare cu viziune, de organizare, planificare, programe, și într-adevăr proiecte (doar ultimele au fost cuprinse în actualul Program al Guvernului).

Reziliență Energetică pentru România – asigurarea celor 10 S :

1. Securitatea Energetică asigurată, unul dintre cele mai importante aspecte care trebuie să preocupe în acest moment, având în vedere contextul geopolitic, economic și social în care ne găsim. Viitorul României, inclusiv ca drum politic va fi influențat semnificativ de asigurarea securității energetice. Direcțiile cuprinse în Strategia Energetică a României trebuie rapid puse în aplicare.
2. Siguranța alimentării cu energie a consumatorului crescută, reprezintă o provocare în contextul actual al creșterii variabilității surselor dar și a volatilității consumului de energie electrică în România. Planurile de acțiune privind sectorul energetic al României trebuiepuse în aplicare în vederea eliminării oricărei amenințări privind siguranța alimentării cu energie a consumatorilor.
3. Sprijin pentru consumatorii vulnerabili, consumatorii vulnerabili au fost considerați satisfăcuți din punct de vedere energetic urmare a aplicării plafonării prețului la gaz și energie electrică. În mare parte aprecierea a fost corectă, dar după eliminarea plafonării mulți consumatori vor rămâne în sărăcie energetică. Astfel, se impune rapid o regândire a definirii consumatorului vulnerabil și stabilirea măsurilor reale de sprijin pentru aceștia.
4. Sprijinirea prosumatorilor și a comunităților energetice pe principii  reziliente. Dezvoltarea numărului prosumatorilor în România este foarte importantă, și aici nu vorbim doar de prosumatorii de energie electrică ci de orice formă de energie. Această dezvoltare trebuie să se bazeze pe principii corecte, echitabile și rezilente.
5. Stoparea creșterii prețurilor. În lipsa unui proces de reducere a costurilor unitare, de dezvoltare a investițiilor în energie dar bazate pe principii de eficiență economică, de creștere a eficienței în activitatea de producție, transport, distribuție și comercializare, dar și de dezvoltare și creștere a concurenței, prețurile vor crește în viitor. Astfel se impune definirea unor principii la nivelul acționarului principal care să determine eficientizarea activității companiilor din sectorul energetic cu scopul reducerii costurilor, dar și modificarea legislației primare și secundare în sensul eficientizării investițiilor.
6. Stabilirea condițiilor de fezabilitate al investițiilor necesare care au impact asupra costurilor și implicit asupra reducerii prețurilor la energie. Nu toate investițiile din sectorul energetic realizate în ultimii 10 ani au adus costuri unitare mai mici și respectiv prețuri mai mici (rețele supradimensionarea cu un grad mic de utilizare, racordarea gratuită etc.).  Este necesară definirea principiilor de fezabilitate a investițiilor astfel încât investițiile realizate să aibă efecte clare în reducerea costurilor unitare și/sau de reducere a prețurilor la gaze și energie.
7. Sărăcia energetică extremă din România eliminată. România are 5400 de case locuite permanent care nu au energie electrică și 7335 de case care au reale probleme în asigurarea necesarului minim de căldură. Această situație trebuie eradicată din România.
8. Sustenabilitatea socială și de mediu ridicată. Implicarea companiilor din subordinea ME în sustenabilitatea comunităților și asigurarea protecției mediului înconjurător prin Programele de Sustenabilitate Corporative, pe care acestea le vor derula în următorii 4 ani. În acest sens trebuie definite prioritățile de sustenabilitate la nivelul acționariatului care trebuie transpuse de conducerile companiilor.

9.     Sistemul Nou Energetic, un Model care sa răspundă schimbărilor masive care au existat în ultimii 20 de ani în sistemul energetic (gaze, electricitate, termoficare, schimbări climatice etc.) și pentru a preveni evoluții necorespunzătoare, dar și pentru ca România să atingă echilibru social, energetic și de mediu, atât pentru cerințele de azi (prevenirea efectelor inundațiilor și secetei, asigurarea energiei securitare, curate și ieftine) cât și pentru cele din viitor (reducerea emisiilor de CO2 și folosirea energiei curate securitare).

1. Susținerea și adaptabilitatea la schimbările de mediu. Statistica ultimilor ani arată că la nivelul României episoadele de caniculă, inundații, perioadele de secetă, dar și blackouturile energetice regionale, sunt tot mai dese și de o intensitate tot mai mare cu implicații sociale și energetice care vor fi din ce în ce mai dezastruoase. România trebuie să demareze URGENT acțiuni de mediu, sociale și energetice care să diminueze efectele imediate ale acestor fenomene.

Nota:

Amenajare hidrotehnică a zonelor astfel încât să se prevină inundațiile și alunecările de teren în perioadele cu ploi abundente (tot mai dese și cu cantități tot mai ridicate de apă), aceste amenajări să permită și acumularea de apă în perioadele ploioase care să fie folosită În perioadele secetoase (tot mai dese, cu temperaturi tot mai ridicate și cu perioade tot mai lungi de timp) și bineînțeles să se folosească energia apei pentru producerea de energie electrică curată, dar și pentru asigurarea cantității suficiente de apă pentru populație sau lucrări Agricole.

Reconstrucția Energetică a României – asigurarea celor 7 S :

1. Susținerea modelului economic viitor românesc în Uniunea Europeană, care definește cererea, profilul și amplitudinea necesarului de energie, dar determină și gradul de suportabilitate economică care asigură viabilitatea economiei românești, în concordanță cu nivelul tehnologic la care se tinde.
2. Sustenabilitatea viitorului model social, care se dorește a fi construit în România și care determină, sistematizarea teritorială și dezvoltarea căilor și mijloacelor de transport, submodelele  de urbanizare, nivelul de confort și de trai la care se tinde în România și care modelează cererea, profilul și amplitudinea necesarului de energie din economie.
3. Sprijinirea pregătirii resursei umane pentru proiectarea și implementarea, marilor transformări la care urmează să fie supusă România în următorii ani. (Cred că este a treia cea mai mare problemă a României, prima fiind lipsa de viziune a conducătorilor și a doua fiind lipsa dialogului social și a acceptabilității sociale a transformărilor la care trebuie supusă România.)
4. Stabilirea acceptabilității sociale, un element inexistent în actuala Românie, dar fără de care toate aceste transformări radicale ale României nu sunt posibile. Oamenii trebuie pregătiți să părăsească starea actuală de confort indusă cum că nouă ne este bine așa cum suntem și că suntem o țară atât de bogată încât nu ne trebuie nimic. Țițeiul românesc este în curs de epuizare, gazele deși încă există zăcămintele se vor depleta în următorii 10 -15 ani sunt realități care necesită schimbări importante care trebuie abordate cu înștiințarea și participarea populației  .
5. Susținerea interconectivității sectoriale. O altă abordare strategică care ar trebui să preocupe România o reprezintă pregătirea pentru schimbările climatice. Acestea sunt evidente și necesită o abordare intersectorială energie – mediu – transporturi – agricultură – dezvoltare teritorială.
6. Sprijin pentru  un mix de consum efficient resilient. Un termen care încă nu există în limbajul current, reprezintă o tendință care trebuie să se dezvolte în sensul maximizării eficienței energetice la nivelul consumatorului, concomitent cu dezvoltarea unor surse de autoproducție a energiei din resursele disponibile și la îndemâna consumatorului, folosirea unor sisteme de stocare a energiei și interschimbabilitatea formelor de energie în funcție de disponibilitate, oportunitate și cost, dar și dezvoltarea unor sisteme inteligente în care Demand Managementul să fie larg folosit.
7. Sprijin pentru un mix energetic de producție securitar. Greșeala unor termene de eliminare a cărbunelui până în 2030, a contribuit la prindera României în cleștele unor crize energetice.  Identificarea cererii de energie, profil și amplitudine, dar și a nivelului de suportabilitate economică poate să determine mixul energetic securitar, soluțiile de stocare – interschimbabilitate a combustibilului,  tehniciile și tehnologiile necesare, optimizarea rețelelor pentru diversele forme de energie, în condițiile unui mix de consum efficient resilient. Definirea Noului Model al Sistemului Energetic Românesc, trebuie să se bazeze pe resursele disponibile ale României, pe eficientizarea proceselor de producție, transport și consum, și pe regândirea tehnologică a proceselor de producție a energiei (mixului de producție) și folosirea noilor tehnologii pentru încălzire, apă caldă, aer condiționat etc.

Restructurarea Energetică a României – asigurarea celor 10S :

1. Securizarea și profesionalizarea modului de administrarea a participațiunilor statului din considerente de maximizare a profitului companiilor, dar luând în considerare și alte direcții strategice care trebuie trasate de acționariat managementului companiei sau impuse prin Politici specifice.
2. Stabilirea aplicării unei guvernanțe corporative bazată pe planuri de Management realiste și performante, care să fie realizate în concordață cu direcțiile strategice ale asociatului majoritar și atragerea celor mai buni profesioniști în conducerea companiilor
3. Susținerea aplicării principiului ”lustrației oricăror partide politice” în administrarea și managementul companiilor. Eliminarea numirilor pe baze de aparteneță politică în conducerea companiilor.
4. Stabilirea Ministerului Energiei ca responsabil al gestiunii Balanței energetice unice, prin trecerea tuturor activităților specifice energiei așa cum sunt cuprinse în Strategia energetică a României, în portofoliul Ministerului Energiei, astfel există posibilitatea asigurării managementului tuturor resurselor energetice într-un mod coerent și eficient.
5. Stabilirea Ministerului Energiei ca unic gestionar al politicilor și al fondurilor pentru toate formele de energie, eficiență energetică, recuperarea resurselor secundare de energie, folosirea resurselor regenerabile și a energiei din transporturi.
6. Susținerea realizării Ghișeului unic pentru soluționarea alternativă a litigiilor privind toate formele de energie sub tutela Ministerului Energiei. Un Ghișeu care să răspundă tuturor cererilor din partea consumatorilor de energie și să soluționeze extrajudiciar litigiile.  
7. Stabilirea unui calendar de trecere treptată către ReLiberalizarea pieței de gaze și energie electrică și protejare a consumatorilor (inclusiv a celor vulnerabili). Detalii în Strategia de Pregătire a eliminării Plafonării Prețului Gazelor Naturale și Energiei Electrice
8. Serviciul Unic de Monitorizare și remodelare a strategiilor, prognoze, dispecerizare pentru prevenirea și coordonarea intervențiilor în asigurarea securității și siguranței energetice, organism care să deruleze o acțiune permanentă de analiză, dispecerizare și interveție pentru toate formele de energie din România.
9. Susținerea Cercetării în domeniul energiei în special a noilor forme de energie, având în vedere necesitatea de a le adapta sistemului energetic românesc, dar și a societății românești la toate aceste schimbări.
10. Securitatea cibernetică și continuarea digitalizării sectorului energetic. Digitalizarea sistemelor energetice româmești trebuie să continue, dar sub o atentă strategie de securitate cibernetică pentru evitarea unor dezastre