În iulie 2018, Comisia Europeană a înființat un grup de experți tehnici (TEG – technical experts group) pentru a se documenta cu privire la finanțarea investițiilor sustenabile și pentru a elabora recomandări pentru criteriile tehnice de examinare (TSC – technical screening criteria) pentru activitățile economice care pot aduce o contribuție substanțială (SC – substantial contribition) la un obiectiv de mediu, evitând în același timp un prejudiciu semnificativ (DNSH – do no significant harm) celorlalte obiective. Prin Regulamentul de Taxonomie s-au stabilit următoarele 6 obiective:

1. atenuarea schimbărilor climatice;
2. adaptarea la schimbările climatice;
3. utilizarea sustenabilă și protecția resurselor de apă și a celor marine;
4. tranziția către o economie circulară;
5. prevenirea și controlul poluării;
6. protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor.

În martie 2020, TEG și-a publicat raportul final. Raportul conține recomandări referitoare la arhitectura Taxonomiei UE, precum și îndrumări de implementare pentru companiile și instituțiile financiare care utilizează acest instrument.

În iunie 2020 a fost adoptat Regulamentul 852 al Parlamentului European și al Consiliului pentru instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile sustenabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (privind informațiile legate de sustenabilitatea în sectorul serviciilor financiare)

Pentru a facilita înțelegerea modului de aplicarea TSC pentru primele 2 obiective de mediu, Comisia a creat un instrument IT – busola taxonomică – ce permite utilizatorilor să navigheze ușor prin conținutul acesteia.

https://ec.europa.eu/sustainable-finance-taxonomy/tool/index_en.htm

Prin urmare se impune să clarificăm încă de la început obiectivele Taxonomiei. Cine utilizează și aplică aceste criterii?

Scopul Taxonomiei

Așa cum rezultă din art. 1 – Obiect și domeniu de aplicare – Taxonomia stabilește criteriile pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept sustenabilă din punct de vedere al mediului în scopul stabilirii gradului în care o investiție este sustenabilă din punct de vedere al mediului. Regulament de Taxonomie se aplică:

(a) măsurilor adoptate de statele membre sau de Uniune care stabilesc cerințe aplicabile participanților la piața financiară sau emitenților de produse financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind sustenabile din punctul de vedere al mediului;

(b) participanților la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare;

(c) întreprinderilor care fac obiectul obligației de a publica o declarație nefinanciară sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 19a sau al articolului 29a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Articolele 19a și 29a stabilesc elementele de raporate nefinanciară pentru întreprinderile mari, respectiv entități de interes public care sunt întreprinderi-mamă ale unui grup mare și care, la data bilanțului, depășesc criteriul de a avea un număr mediu de 500 de angajați în cursul exercițiului financiar. Acestea au obligația de a include în raportul de gestiune o declarație nefinanciară care conține informații privind cel puțin aspectele de mediu, sociale și de personal, respectarea drepturilor omului și combaterea corupției și a dării de mită, și alte elemente.

La 21 aprilie 2021 a fost aprobat un prim act delegat privind activitățile sustenabile pentru adaptarea la schimbările climatice și obiectivele de atenuare (primele 2 obiective de mediu). Un al doilea act delegat pentru celelalte 4 obiective rămase va fi publicat în 2022.

Publicarea primului act delegat a fost însoțită de adoptarea unei comunicări a Comisiei privind „Taxonomia UE, raportarea sustenabilității întreprinderilor, preferințele de sustenabilitate și obligațiile fiduciare: direcționarea finanțelor către Acordul verde european”, care vizează transmiterea de mesaje cheie despre modul în care finanțarea sustenabilă facilitează accesul la finanțare tranziției energetice.

Taxonomia vine la pachet cu o propunere de directivă privind raportarea de către întreprinderi de informații privind sustenabilitatea. Noile cerințe de raportare ar urma să se aplice tuturor societăților mari și tuturor societăților cotate la bursă, inclusiv întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) cotate la bursă. Comisia va elabora standarde proporționale pentru IMM-uri.

Implicațiile Taxonomiei

In cadrul legislativ actual, Taxonomia asigura un instrument de transparență pentru prevenirea greenwashing-ului atunci când sunt instituite și promovate produse și servicii financiare „sustenabile” sau „verzi”. Împreună cu recent propusa Directivă privind raportarea sustenabilității corporative (revizuirea Directivei privind raportarea nefinanciară), aceasta va face de asemenea mai vizibila și mai transparentă alinierea companiilor la obiectivele UE privind sustenabilitatea și clima.

Prin urmare, Taxonomia clasifică activitățile economice în baza unor criterii, pe mai multe niveluri:

1. nivelul de definire – o definiție larg acceptată se regăsește la începutul fiecărei activități (de ex. Activitatea de tansport și distribuție de electricitate este definită astfel: ”Construirea și funcționarea sistemelor de transport de energie electrică de înaltă tensiune și sistemul interconectat de înaltă tensiune. Construcția și funcționarea sistemelor de distribuție de energie electrică de înaltă, medie și joasă tensiune. Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri CAEN, în special D35.12 și D35.13 în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.”
2. nivelul de SC – este definit de la art. 10 la art. 15 și are de regulă cerințe mai riguroase pentru activitățile care își propun să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice. Pentru acest obiectiv, art. 10 acoperă activitățile care includ inovarea în materie de procese sau produse.
3. nivelul de DNSH –acest principiu este definit la art. 17 unde se prezintă elemente specifice pentru fiecare obiectiv de mediu.

Ca o primă observație, principiul DNSH (și numai acesta) a fost preluat în toate regulamentele pentru finanțări nerambursabile spre deosebire de pachetul de produse financiare InvestEU, astfel:

Se impune să reamintim cititorului că pachetul InvestEU se va adăga în mod obligatoriu anumitor domenii de investiții. Astfel că, dacă în cazul unui program care are la baza finanțării numai componentă de grant, la evaluarea proiectelor va fi avut în vedere principiul DNSH, în timp ce în cazul unui program având ca sursă de finanțare grant plus instrument financiar din pachetul InvestEU, se vor aplica toate TSC confrom Taxonomiei UE.

Există însă și multe limitări ale cadrului Taxonomiei:

• TSC permit o abordare unică și controversată în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice, cu ținte foarte greu de atins și fără clarificarea orizonturilor 2030 și 2050, care poate fi utilă în interpretarea activităților de tranziție.
• Chiar dacă TSC țin cont de evoluția științifică și tehnologică, indicatorii stabiliți nu iau în considerare fezabilitatea tehnologică și economică, ceea ce duce la excluderea unor activități de tranziție.
• Conceptul de a defini activități sustenabile care contribuie semnificativ la obiectivele de mediu este în mare parte greșit înțeles. Orice activitate care nu este inclusă în Taxonomie este considerată a fi dăunătoare mediului. Consecințe practice pot apărea la finanțarea și asigurarea unor activități care necesită o abordare individuală și o evaluare specifică.

De departe cea mai confuză acțiune este introducerea TSC în cadrul Ghidului revizuit privind ajutorul de stat pentru climă, energie și mediu („CEEAG”)

Acest ghid are scopul de a stabili reguli de acordare a ajutorului de stat, implicit al fondurilor nerambursabile, în cazul proiectelor mai mari, peste pragul din Regulamentul de exceptare (GBER).

GBER revizuit nu a apărut înca, dar ne asteptăm să fie lansat până la sfarșitul lunii iunie, tot în consultare publică, și să aibă un corp comun cu acest ghid. Față de acest ghid, observăm că TSC din Taxonomie au fost introduse în integralitate, precum în cazul instrumentelor financiare, contrar prevederilor regulamentelor pentru finanțare nerambursabilă unde numai principiul “do no significant harm” este preluat (a se vedea Tabelul 1).

Mai mult, în cazul ajutorului pentru energie s-a prevăzut aplicarea cu precădere a cerinței de SC la obiectivul de atenuare a schimbărilor climatice (acolo unde există limitarea de 100gCO2e/KWh), prevedere pe care nici Regulamentul de Taxonomie nu o face.

Aceste deficiențe necesită clarificare și remediere, iar Taxonomia trebuie să fie aplicată doar ca instrument de transparență. Cu toate acestea, Taxonomia a devenit progresiv un standard pentru politicile UE, prin punerea sa în aplicare treptată de către Comisie, peste scopul său inițial, așa cum am exemplificat în cazul CEEAG. E drept că trebuie stopată finanțarea activităților dăunătoare pentru mediu, că trebuie aplicat cu strictețe principiul DNSH, principiu deloc nou. În cadrul studiilor de fezabilitate pentru axele de finanțare prezente pentru energie există capitole de analiză de risc și vulnerabilitate climatică. Foarte probabil aceasta secțiune trebuie îmbunătățită, așa cum se indică în anexele la actul delegat pentru Taxonomie. Cu toate acestea, se impune o limitare a utilizării TSC, ca sistem de referință pentru finanțarea publică. Finanțarea din fonduri publice, mai ales pentru sectorul public, diferă în multe privințe de finanțarea privată, mai ales de cea financiar-bancară.

În final, se poate aprecia că există o deficiență larg recunoscută a Taxonomiei, și anume faptul că nu este un instrument complet pentru tranziția verde și că nu poate servi ca indicator al acesteia. Indicarea de proporții de tranziție și asocierea de indicatori de rezultat în legătură cu pragurile indicate în Taxonomie, reprezintă o abordare abruptă care, pentru un orizont foarte scurt scurt precum cel din Planurile de Redresare și Reziliență (2026), poate fi o sursă de eșec.

În ceea ce privește gazele naturale și energia nucleară, actul delegat adoptat în aprilie nu le include și nici nu le exclude. Includerea gazelor naturale trebuie privită ca o activitate de tranziție, care asigură trecerea de la cărbune și petrol la regenerabile. Astfel, un alt act delegat complementar urmează să fie adoptat mai târziu în acest an și va acoperi gazele naturale și energia nucleară. Pentru aceasta, Comisia va lua în considerare publicarea unei legislații specifice care acoperă activitățile ce folosesc gaze naturale care contribuie la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar nu pot fi acoperite în cadrul Taxonomiei UE, deoarece nu îndeplinesc TSC.