Politicienii și oficialii guvernamentali de la fiecare nivel par să fie încântați de un obiectiv specific atunci când vine vorba de a promova energia curată: trecerea la un sistem energetic integral electric (industrie, rezidențial, transporturi). Ideea poate părea să aibă sens, deoarece combustibilii fosili și emisiile lor de carbon au devenit un paria în fața schimbărilor climatice.

Când ne uităm la un sistem energetic național compus dintr-un mix de  surse de producere (un amestec de combustibili fosili precum cărbunele și gazul); sisteme de transport și distribuție a gazelor pentru încălzire, gătit și alte nevoi energetice; și arderea directă a combustibililor, de la propan la peleti de lemn și la petrol, procesul de gândire complet electric pare să decurgă astfel:

• Să eliminăm toată arderea directă a combustibilului din ecosistemul energetic, având în vedere că eliberează emisii de gaze cu efect de seră, și
• Să ne asigurăm că rețeaua electrică este alimentată numai de surse fără carbon pentru a elimina restul combustibililor fosili din utilizarea energiei noastre.

Liderii sub presiune în privința problemelor climatice și a energiei curate, care, de asemenea, nu au experiență directă în domeniul energiei sau nu se înțeleg pe ei înșiși, nu văd niciun defect în această logică. Și adoptând acest mod de gândire, ei pot face promisiuni mari, cum ar fi o rețea neutră din carbon până în 2040 sau un sistem de energie curată 100% până în 2050. Aceste obiective par la prima vedere, atât de simple să devenim complet electric în clădiri, complet electric în transporturi, complet electric în industrie… complet electric, tot timpul!

Dar este acest obiectiv o idee bună? Ne grăbim colectiv la această lume? Și ne-am uitat dincolo de cât de grozav sună un slogan 100% electrificare pentru a lua în considerare potențialele consecințe nedorite?

Am identificat 10 riscuri potențiale pentru un sistem complet electric:

1 Sistemele electrice sunt risipitoare. Cel mai prietenos mod de abordare a energiei este să nu irosești nimic, dar sistemele electrice centralizate aduc mari ineficiențe. Aceste ineficiențe încep de la sursă, mai mult de 60% din energia utilizată pentru generarea de energie electrică se pierde în procesul de conversie. Adăugați la asta 8% până la 15% din puterea care se pierde din cauza ineficiențelor în timpul transportului și distribuției. Și dacă un operator trebuie să utilizeze stocarea energiei, care devine din ce în ce mai necesară pe măsură ce generarea intermitentă de surse regenerabile este adăugată la rețea, se adaugă încă 10% până la 60% din pierderile de energie în timpul acelei stocări.

2 Vremea face transportul electric și mai ineficient. Visul unui sistem energetic 100% electric, plin de energie regenerabilă, ignoră provocările legate de vreme. Sursele curate de energie electrică, solară, eoliană și chiar hidroenergetică se bazează pe cooperarea tiparelor meteorologice, despre care istoria a arătat că este greu de contat. Dar, în plus, căldura lunilor de vară va duce la ineficiențe mai mari în transport. Acest impact poate duce la o scădere a capacității de transport cu 2% până la 6% în timpul verii, într-un moment în care rețeaua trebuie să se confrunte deja cu liniile electrice căzute, cererea excesivă din nevoile de răcire și chiar întreruperile cauzate de uragane și incendii.

3 Electricitatea alimentată cu cărbune nu dispare suficient de repede, ceea ce crește intensitatea carbonului din rețea. Trecerea la 100% energie electrică presupune că combustibilii fosili pot fi eliminați din rețea. Cu toate acestea, centralele electrice pe combustibili fosili reprezintă încă o parte semnificativă din capacitatea de generare și reprezintă aproape o treime din producția totală anuală. Chiar și regiunile care gândesc pe termen lung în ceea ce privește energia curată nu pot pur și simplu să scoată resursele fosile din sistemele lor.

Electricitatea pur și simplu nu este practică pentru toate nevoile de energie. În ultimul deceniu, inovația și progresul au făcut ca ideea vehiculelor electrice să fie nu numai fezabilă, ci și o alegere practică pentru mulți oameni. Această schimbare reprezintă un mare succes în înlocuirea benzinei cu electricitate, dar nu înseamnă că ar trebui să punem trăsura înaintea calului electric pentru toate mijloacele de transport. Pentru navele electrice mari energia electrică nu este o opțiune. Studiile arată că pentru a naviga din Asia în Europa, 40% din greutatea încărcăturii navei ar trebui înlocuită cu baterii.

4. Înlocuirea camioanelor care fac curse pe distanțe lungi cu vehicule electrice în UE, ar necesita 10% din energia generată a continentului. Având în vedere ineficiența arderii combustibililor fosili pentru a crea energie care să acopere vârfurile de consum, experții spun că această schimbare ar fi inutilă din punct de vedere economic și ecologic. Electricitatea poate funcționa pentru anumite cazuri de utilizare, dar multe industrii nu ar prospera sub o paradigmă complet electrică.

5 Sursele obișnuite de „electricitate curată”, cum ar fi biomasa, au probleme de mediu proprii. O mare parte din tranziția către toată „electricitatea curată” se dovedește a fi mai mult exercițiu contabil decât beneficiu real pentru mediu, iar industria biomasei reprezintă o astfel de problemă. Susținătorii biomasei susțin că arderea copacilor, a masei lemnoase și a altor biocombustibili este neutru din punct de vedere al carbonului, deoarece tot carbonul care este emis a fost mai întâi aspirat din atmosferă de către plante, ceea ce înseamnă că există un efect net. Este o abordare pur teoretică, în realitate arderea lemnului pentru a genera electricitate expulzează acum o mare cantitate de carbon în atmosferă. În cele din urmă, dacă pădurea crește, acel carbon va fi aspirat înapoi. Dar în cele din urmă va dura prea mult… vom sparge partea din spate a sistemului climatic în următoarele câteva decenii. Pentru toate scopurile, pe termen scurt, lemnul este doar un alt combustibil fosil, iar în termeni climatici, termenul scurt este cel mai mult ceea ce contează. Așadar, chiar și sursele de energie curată spre care căutăm să trecem ar putea face mediului, mai multe daune decât bine, pe termen lung.

6 Populațiile rurale și defavorizate au nevoi specifice de fiabilitate pe care electricitatea nu le poate satisface. Nevoile de energie pentru rezidenții din mediul rural și din mediul urban vin cu diferențe inerente și, prin urmare, cele mai bune soluții pentru ei vor diferi în mod natural. În întreaga lume, 940 de milioane de oameni nu au acces la electricitate. Deși s-ar putea să nu pară o problemă, în S.U.A. multe zone rurale și cu venituri mici se confruntă cu servicii de electricitate slabe, chiar și atunci când aceasta este disponibilă. În aceste zone, accesul la surse neelectrice de energie înseamnă că pot continua să-și încălzească casele, să-și gătească alimentele și să asigure o utilizare fiabilă a energiei. Având în vedere suma limitată de fonduri disponibile pentru sectorul electric, banii din aceste regiuni ar fi mai bine cheltuiți pentru a demara o abordare a întregului sistem energetic, și o recunoaștere că electricitatea nu este întotdeauna cea mai bună opțiune pentru aceste categorii.

7 Rețeaua electrică actuală nu este capabilă pentru a gestiona electrificarea completă. Electricitatea curată generată este atât de bună pe cât poate fi livrată în mod fiabil și accesibil utilizatorilor finali, iar starea sistemelor de transport și distribuție, este astăzi cu mult în urmă față de locul în care ar trebui să fie. În graba de a pleda pentru un sistem integral electric, susținătorii ar putea trece cu vederea realitatea că implementarea mașinilor electrice, pompelor de căldură și a altor tehnologii electrice este gata să crească consumul de energie cu 40% până în 2050. Având în vedere că cererea actuală pe rețea a dus la întreruperi de curent, caracterizând energia electrică ca fiind nesigură, această trecere către un consum mai mare de energie electrică nu va face decât să facă aceste întreruperi dureroase, mai frecvente, cu consecințe mai grave decât în cazul sistării altor forme de energie.

8 Clădirile individuale au nevoie de rezistență energetică. Dacă un client, o clădire sau chiar o întreagă comunitate este forțată să se bazeze doar pe energie electrică pentru toate nevoile lor energetice – încălzire și răcire, depozitarea și prepararea alimentelor, transportul etc. – atunci un singur punct de defecțiune le poate întrerupe pe toate.  Este puțin probabil ca clienții să accepte un sistem energetic nerezistent și ideea că toate facilitățile lor moderne s-ar putea prăbuși într-o clipă din cauza unei singure linii electrice căzute. În schimb, clienții care mai păstrează o conductă de gaz vor avea în continuare opțiuni de încălzire și gătit, iar clienții fără mașini electrice pot încă face plinul la benzinărie.

9 Casele integral electrice au, în medie, amprente de carbon mai mari. Presupunând că obiectivul de a aborda schimbările climatice și de a reduce emisiile de carbon, ar determina electrificarea tuturor caselor, fără a ține cont de modificările masive ale rețelei. Atunci când se compară casele care folosesc energie electrică cu cele care folosesc gaze naturale, studiile arată că casele cu gaze sunt responsabile pentru o treime mai puține emisii de gaze cu efect de seră. Deci, dacă doriți să reduceți amprenta de carbon a unei clădiri, electrificarea nu este considerată un câștig.

10 Preferința clienților nu este pentru electrificare. Alegerea formei de energiei de către consumator este un lucru bun, pentru multe aplicații care necesită energie, clienții nu preferă electricitatea ci gazele. Sondajele arată că aproape 70% dintre clienți din Europa, preferă gazul natural pentru încălzirea locuinței, încălzirea apei și gătit. În mod similar, în casele din zonel reci ale Europei, mulți clienți refuză să renunțe la încălzirea cu lemne a locuinței din cauza confortului pe care le oferă acestea. Forțarea tuturor acestor utilizări neelectrice să fie electrificate limitează aplicația, eficacitatea și utilitatea pe care acești clienți le doresc din motive importante.

Realizarea unui mix energetic echilibrat este calea care asigură prețuri accesibile, siguranță în livrare și securitate în aprovizionare.