Nicio molecula de gaz n-a ajuns, in primele saptamani din acest an, in Romania pe la Mediesu Aurit si nici prin conducta de import de la Isaccea, desi ambele erau, in anii trecuti, rute de baza pentru alimentarea Romaniei.

Motivul: Transgaz n-a semnat acorduri de interconectare cu transportatorul ucrainean de gaz, potrivit informatiilor furnizate de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE).

Ministrul Economiei si Energiei sustine ca n-avem de ce sa ne temem. In schimb, expertii independenti consulatati de Ziare.com arata ca situatia e una grava si care ridica probleme serioase de siguranta nationala a Romaniei.

Din cauza ca are nevoie de mai multe gaze naturale decat produce, Romania este obligata sa-si importe o anumita cantitate. In 2019 – pe vremea cand ministru al Energiei era Anton Anton (ALDE) – Guvernul a decis sa umple depozitele existente in tara, in asa fel incat Romania sa aiba suficiente rezerve.

Problema este ca, oricat gaz am stoca in depozite, tot vom avea nevoie sa si importam, mai ales cand e foarte frig. Iar motivul e simplu: sistemul nu permite extragerea rapida a unor cantitati suficiente de gaz pentru a acoperi varfurile de consum, a explicat, in repetate randuri, pentru Ziare.com, expertul Dumitru Chisalita, presedintele Asociatiei Energia Inteligenta.

Pana acum n-a prea fost ger. Dar primavara e inca departe. Iar in aceste conditii, un lucru e clar: conteaza sa avem, in fiecare moment, de unde si cum sa importam gazul care ne lipseste. Pana de curand am avut toate conditiile necesare pentru a importa oricat ne era necesar. Intre timp, insa, lucrurile s-au schimbat. Iata cum.

Cum importam gaze in anii trecuti si ce s-a schimbat

Ani la rand, gazul rusesc a fost transportat prin Ucraina, catre Romania, de compania Ukrtransgaz (echivalentul ucrainean al Transgaz). Intre timp, Ukrtransgaz s-a scindat, transferand catre GTSO responsabilitatea transportului de gaze prin Ucraina, spre tarile vecine (inclusiv spre Romania).

Sistemele de transport ale statelor vecine – cum ar fi Ucraina si Romania – corespondeaza prin ceea ce specialistii numesc „puncte de interconectare”. In cazul acestor doua tari, punctele de interconectare sunt la Mediesu Aurit si Isaccea.

Ca diverse firme sa poata importa gazele necesare in Romania, companiile de transport, adica Transgaz si GTSO (si inainte acesteia Ukrtransgaz, din partea ucrainenilor), trebuie sa incheie, pentru fiecare punct cate un acord de interconectare.

Aceste acorduri sunt, de fapt, seturi de reguli si proceduri in baza caror se stabilesc detaliile tehnice privind transportul si masurarea cantitatilor de gaz.

Pana la finele anului trecut, SNTG Transgaz SA avea cu operatorul ucrainian de transport de gaze acorduri de interconectare pentru punctele de la Mediesu Aurit si Isaccea. Acum, insa, nu mai are, potrivit ANRE.

„Pe rutele clasice de import, Mediesu si Isaccea, in anul 2020 nu au fost importate gaze, in lipsa unui acord de interconectare pe aceste puncte fizice”, se arata intr-un raspuns formulat de ANRE la solicitarea Ziare.com.

De unde si cum ne aducem, totusi, gaze

Pe langa punctele de interconectare cu Ucraina, Romania mai are si altele, prin care poate importa. Cu Ungaria exista interconectare in dreptul localitatii Csanadpalota, iar cu Bulgaria, la Giurgiu (cu corespondenta la Ruse, pe partea bulgara). Prin aceste alte puncte de interconectare, potrivit ANRE, in Romania s-au importat in primele 16 zile din an circa 850.000 MWh.

Ceva gaze au ajuns in Romania si pe la Isaccea, chiar si fara acordul de interconectare pentru import dintre Transgaz si transportatorul ucrainan. Iata cum.

La Isaccea, pe langa conducta de import – care, potrivit ANRE, n-a fost folosita in 2020 – exista si 3 conducte create pentru a asigura, prin Dobrogea, pe relatia Isaccea – Negru Voda, transportul de gaze dintre Ucraina si Bulgaria. Aceste conducte sunt: Tranzit 1 (T1), Tranzit 2 (T2) si Tranzit 3 (T3).

Potrivit lui Dumitru Chisalita, in 2019, Transgaz a finalizat o investitie care ii permite sa aduca gaz din conducta T1 si sa il introduca in sistemul national de transport. Asta inseamna ca acel gaz nu tranziteaza Romania, ci intra in tara pentru a fi consumat pe plan local.

Potrivit informatiilor de pe site-ul Transgaz, aceste conducte sunt nefolosite. De ce, e greu de inteles, in conditiile in care pe una dintre ele intra gaz.

Cu toate acestea, in context, ANRE a transmis pentru Ziare.com ca potrivit „datelor operative zilnice primite de la SNTGN Transgaz SA, la data de 16.01.2020, cantitatea de gaze naturale livrata pe la punctele de conectare cu Ucraina a fost de aprox. 800.000 MWh.

Aceste cantitati au fost introduse prin punctul Isaccea T1, care face parte din ruta de transport interntional Isaccea-Negru Voda T1, unde exista acord de interconectare, semnat cu operatorul de transport ucrainean”.

Potrivit raportarilor Transgaz, aceste cantitati de gaze figureaza ca si cum ar fi importate pe rutele clasice, prin punctele de interconectare de la Mediesu Aurit si Isaccea. Transgaz ar trebui – in opinia noastra – sa-i lamureasca pe romani cu privire la aceasta particularitate de raportare, astfel incat oamenii sa poata intelege de unde si cum ajunge gazul in tara.

Una peste alta, in loc sa incheie acorduri de interconectare pentru caile traditionale de import al gazelor naturale, SNTG Transgaz SA a incheiat – din intelegerea noastra – acord pentru conducta de tranzit, din care poate aduce gaz si pentru consumul intern al Romaniei.

Sa fie asta o problema? Este chiar una majora, sustine expertul consultat de Ziare.com.

Expert: Suntem intr-o stare de prealerta! Poate fi o amenintare la securitatea nationala!

Inainte de toate, am incercat sa aflam mai multe despre situatia curenta si modul in care s-a ajuns aici chiar de la Transgaz. Am trimis mai multe solicitari de informatii, incercand sa aflam daca s-au incheiat acorduri de interconectare cu transportatorul ucrainean de gaze. Si daca nu, de ce? Nu cumva acesta situatie ridica o serie de probleme pentru romani? Reprezentantii companiei nu ne-au oferit, inca, niciun raspuns.

Am intrebat si la Secretariatul General al Guvernului, in subordinea caruia se afla Transgaz. Institutia a confirmat primirea intrebarilor, dar inca nu a raspuns.

Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri ne-a raspuns scurt ca „nu are in portofoliu si nici nu coordoneaza activitatea operatorului tehnic al Sistemului National de Transport al gazelor naturale SNTGN Transgaz SA”.

Si, totusi, nu ministrul Economiei si Energiei raspunde de securitate energetica a acestei tari? Din intelegerea noastra, ministrul este autoritate competenta pentru prevenirea si solutionarea crizelor din domeniul Energiei, in Romania.

Contactat telefonic de Ziare.com, ministrul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a spus ca – dupa cum ni se raspunsese si institutional – nu are responsabilitati privind coordonarea activitatii Transgaz. In schimb, raspunde de asigurarea alimentarii cu gaze a Romaniei pe timp de iarna!!!

Ministrul a precizat pentru Ziare.com, printre altele, ca directorul Transgaz, Ion Sterian, i-a transmis ca nu exista acord de interconectare la Mediesu Aurit. Si ca pe la Isaccea interconectarea s-a facut doar printr-o conducta de tranzit. In plus, Virgil Popescu a precizat ca intentioneaza sa aiba o intalnire cu ministrul ucrainean al Energiei pentru a rezolva, punctual, problemele tuturor interconectarilor.

Dar ca exista suficiente interconectari pentru a asigura necesarul de gaze, in aceasta iarna.

„Din ce mi-a spus Transgaz mie, nu avem problema in aceasta iarna cu aprovizionarea cu gaze. Nici acum, nici in restul iernii”, a precizat ministrul Virgil Popescu.

Dumitru Chisalita sustine, insa, ca, intr-adevar, Romania poate evita probleme majore, dar numai daca nu da gerul. In caz contrar, e greu de spus ce s-ar putea intampla.

„Exista mai multe probleme cu solutiile de import pe care le avem acum.

Spre exemplu, capacitatea conductei Tranzit 1 e mare. Dar legatura dintre conducta si SNT are capacitate mica. Nici vorba nu incape sa se poata importa prin aceasta legatura cat se putea importa prin conducta Isaccea import (pentru care Transgaz nu a mai semnat acord de interconectare – n.red.).

Apoi, ce se importa de la bulgari, pe la Negru-Voda, e conjunctural. Acolo, din cauza unei probleme tehnice, s-a ales solutia importului pentru alimentarea localitatilor de pe platforma Marii Negre, de la Megidia in jos, pana la Negru Voda. Dar nu m-as baza prea mult pe cat se importa pe acolo, in cazul in care Romania va avea nevoie de gaz. Si importurile prin Csanadpalota, din Ungaria, sunt tot conjuncturale.

Ne putem uita la cifre: cat s-a importat pe la Isaccea, din T1 (unde capacitatea este mica, potrivit expertului – n.red.) s-a importat si prin celelalte doua puncte de interconectare.

N-ar fi suficient in cazul unui ger puternic”, este de parere presedintele Asociatiei Energia Inteligenta.

Totodata, Dumitru Chisalita sustine ca e de blamat atitudinea autoritatilor care – in ciuda evidentelor – ne asigura ca totul e bine, iar romanii sunt in siguranta.

„Poate fi o problema de securitate nationala a Romaniei ca s-a tot discutat despre faptul ca s-a rezolvat problema, ca gazul poate veni in Romania, ca putem sta linistiti…

In conditiile in care, de fapt, s-a semnat doar pentru o conducta de tranzit (in locul acordurilor de interconectare pentru importul pe rutele traditionale – n.red.).

Intamplarea face sa avem si noi, de anul trecut, acolo o interconectare. Dar nu putem spune ca s-a rezolvat problema cu respectiva legatura! Nu, sub nicio forma!

Marele avantaj a fost, in aceasta iarna, ca a fost cald. Am inceput sa folosim gazele inmagazinate nu in octombrie, ci prin decembrie. Am avut noroc. Atat”, a precizat Dumitru Chisalita.

Intrebarea este: daca Romania e intr-adevar in pericol sa nu poata importa suficient gaz, de ce se feresc autoritatile sa o spuna deschis? Romanii merita sa stie cum s-a ajuns intr-o astfel de situatie delicata, cine e de vina si, mai ales, cum intentioneaza Guvernul sa rezolva situatia. Si asta, pana nu da gerul!

SURSA: ZIARE.COM