Ordinul ANRE nr. 2/27.01.2026 – între legalitate formală și responsabilitate publică

În plin context al declarațiilor și proiectelor de OUG privind o posibilă nouă schemă de protecție a consumatorilor de gaz, ANRE a emis, dar mai ales menține în vigoare Ordinul nr. 2/2.01.2026, prin care obligă furnizorii să notifice asupra încetării schemelor de OUG 6/2025 la 1 aprilie 2026 și asupra revenirii la prețul din contractul existent.

Decizia era justificată formal prin principiul legalității în lipsa unui nou act normativ publicat în Monitorul Oficial, autoritatea aplică legea în vigoare – adică OUG 6/2025. Însă dincolo de această justificare strict juridică, efectele administrative, economice și sociale ale ordinii nu pot fi ignorate.

O măsură legală, dar cu impact negativ

Ordinul transmite, către milioane de consumatori, un mesaj clar se revine la prețul contractual (acesta variază între 0,355 – 0,45 lei/kWh cu TVA inclus – adică cu 14 – 45% mai mare decat pretul plafonat). Furnizorii sunt obligați să realizeze această informare, în toată absurditatea ei dacă dăm crezare intențiilor publice de realizare a unei alte scheme de protejare a cliențior, după 1 aprilie 2026

Dar public se vorbește despre continuarea protecției, există un proiect de OUG publicat pe site-ul Ministerului Energiei, astfel aceste notificări oficiale ale furnizorilor creează:

• incertitudine în rândul populației,
• presiune publică asupra furnizorilor,
• percepția unor creșteri de facturi.

Legalitatea unui act nu exclude evaluarea oportunității de a-l retrage atunci când riscă să se creeze un impact social important.

Costurile notificărilor – suportate de consumatori

Transmiterea notificărilor presupune costuri operaționale:

• tipărire,
• expediere,
• administrare baze de date.

Indiferent de estimare exactă (estimată de AEI la aproximativ 6 milioane euro la nivel de Romania), aceste cheltuieli sunt absorbite în structura de cost a furnizorilor și, indirect vor fi reflectate în prețul gazelor.

Consumatorul ajunge astfel să suporte costul administrativ al unei informări care nu are nici o valoare.

Întrebarea care se impune: De ce se aruncă pe ”apa sâmbetei” 6 milioane de euro, care se vor lua din buzunarul consumatorilor?

Lipsă de sincronizare instituțională

Situația actuală evidențiază o problemă de coordonare între:

• Guvern (inițiator de politică publică),
• Parlament (autoritate legislativa),
• ANRE (autoritate de reglementare).

Rezultatul este un mesaj public fragmentat, în care declarațiile și reglementările nu sunt aliniate.

Întrebarea care se impune: De ce nu se retrage Ordinul 2/2025 de către ANRE?

Ordinul ANRE nr. 2/2026 este un act legal, dar emis într-un context instituțional insuficient corelat. Problema nu este existența obligatorie de informare, ci absența unei sincronizări între toate politicile și cadrul normativ efectiv.

În lipsa unei intervenții legislative rapide și clare, responsabilitatea pentru incertitudinea creată va fi percepută ca fiind distribuită între toate instituțiile implicate.

Transparența juridică este necesară. Dar la fel de necesară este coerența decizională.